Stângăcia inițială

Stângăcia inițială, sau indiferența, adolescentină, împărtășită între gazdele de la liceul din Alcañices (Zamora, 1.000 de locuitori) și vizitatorii din Utena (Lituania, 25.000), necesită măsuri extreme pentru a anima conversația.

-Băieți, ați putea să le explicați ce este o petrecere populară?-Atunci, triumful comunicării. Bariera lingvistică dispare amintindu-și lecțiile de engleză, storcând traducătorul Google, gesticulând ca la un concurs de mimă și folosind videoclipuri pentru a le arăta străinilor patrimoniul cultural, muzical și estival al acestei regiuni rurale din apropierea Portugaliei. Tinerii se înțeleg cu străinii, râd imaginându-și lituanienii palizi și discreți dansând Danza Kuduro în piața satului, le recomandă să meargă la o petrecere până dimineața pentru ciocolată cu churros și conchid: «Vor fi uimiți». Profesorul, Chema Mezquita, supraveghează, mulțumit: înțelegerea juvenilă este obiectivul unui program de schimb între Alcañices și mai multe țări comunitare pentru ca, împreună, să cunoască alte realități rurale și să creeze frății în ciuda miilor de kilometri. Tinerii au ajuns cu avionul la Porto și apoi s-au conectat cu Braganza, unde au fost preluați de profesorii din Zamora, deoarece conexiunile proaste ale Zamorei cu Madrid făceau călătoria mai costisitoare și mai lungă.Elevii lituanieni de schimb participă la activitățile IES Aliste, în Alcañices.Emilio Fraile

Șapte tineri între 16 și 17 ani au schimbat Lituania înghețată cu Zamora, care începe să fie însorită, unde este și răcoare, dar nimic comparativ cu țările baltice, deoarece stratul de gheață va mai întârzia să dispară. În câteva săptămâni, spaniolii vor merge acolo să vadă. Două profesoare însoțesc expediția de studenți lituanieni, ceva tăcuți la început, dar care în timpul săptămânii se vor relaxa și vor lega prietenii. «Pe spanioli nu ai terminat de întrebat și deja îți răspund; pe ai noștri trebuie aproape să-i obligi», se miră Irena, una dintre profesoarele care păstorește lituanienii docili, deși se dezlănțuie puțin când prind încredere. Responsabilul programului Erasmus prematur, Chema Mezquita, și-a făcut elevii să călătorească în România, Franța, Croația, Austria, Belgia sau în vecina Portugalia și, în schimb, au primit adolescenți de toate proveniențele. Croații, își amintesc tinerii, «erau un pic…», și nu dau mai multe detalii, în același mod în care proliferează râsetele și privirile sibiline când își amintesc întâmplări cu alți europeni.

«Ceea ce funcționează cel mai bine este să-i punem să lucreze pe rupte și să se organizeze», subliniază Mezquita, ca parte a unui program «foarte complet». În ceea ce privește școala, participă la un atelier literar despre incendiile din regiune din 2022, «unde a ars echivalentul distanței dintre Vilnius (Lituania) și Tallinn (Estonia)» sau o sesiune de proiectare a unui breloc și de realizare a acestuia într-o imprimantă 3D. Clasele dezvăluie cele două profiluri de elev: cei mai tăcuți, care se limitează la a executa sarcina, și cei care apelează la engleza lor pentru ca, dincolo de muncă, să-l întrebe pe celălalt despre viața lor. Astfel, locuitorii din Zamora descoperă că, în timp ce ei cinează în jurul orei 10 seara și se culcă la unu dimineața, în țările baltice închid ochii la 11 și cinează în jurul orei opt.Elevii lituanieni de schimb participă la activitățile IES Aliste, în Alcañices.Emilio Fraile

Marta Prieto, de 16 ani, se înțelege cu o nouă colegă care îi explică că programul de imprimare 3D l-a folosit deja «într-un proiect de Chimie». În plus, ea îi arată temele de latină proaspăt corectate, unde împarte clasa cu doar alți patru tineri, prin urmare învață în detaliu baze foarte utile pentru când va ajunge la Universitatea din Salamanca, după cum își dorește, pentru a studia Drept. «Ne înțelegem bine cu cei din afară, la început sunt ceva reținuți, dar apoi se relaxează», sintetizează Prieto, în timp ce prietenele ei izbucnesc în fundal pentru că își amintesc ceva. După un timp, mai multe râsete pentru că un lituanian mărturisește, prin intermediul traducătorului Google, cu privire la programul imprimantei 3D: «Nu înțeleg această aplicație». Săptămâna trece cu surprize, cum ar fi cunoașterea și implicarea în folclorul local, și așa o sărbătorea o aniversare în evaluări: «Mulțumesc că m-ați lăsat să port costumul vostru tradițional, a fost cel mai bun cadou posibil».

În exterior se desfășoară alte activități pentru ca Lituania să cunoască regiunea Aliste: vizită la o plantație de meri, tur al orașului Zamora și al stilului său romanic, explicație a bisericii vizigote San Pedro de la Nave, excursie la Braganza (Portugalia) și degustare de produse tipice. Tinerii profită pentru a le explica cuvinte alistane: «fato» înseamnă «prost» sau «pechar» înseamnă «a închide». Cum să nu le vorbești despre barul-discotecă, Yoke: «În fața convento, lângă churrero!». Cel mai rău, glumesc profesorii Maricarmen Blanco și José Ignacio Fínez, este că elevii lor profită de călătoria în Europa «pentru a mânca la McDonald’s sau la Burguer King, pe care nu-l au aici».Elevii lituanieni de schimb la ușa IES Aliste.Emilio Fraile

Mezquita insistă asupra faptului că aceste programe sunt deschise tuturor elevilor, fără selecții între cei mai buni sau mai puțin buni: «Se tinde să se ia doar pe cei care au cele mai bune note, dar pierzi tineri, poate cu rezultate mai proaste, dar care sunt foarte abili. Acum doi ani, un băiat care vorbea foarte puțin engleză a preluat conducerea și a început să pregătească o tortilla de patatas». Astfel, elevii săi au cunoscut-o pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, iar acum câțiva ani, trei fete au reușit să schimbe o pagină oficială a UE după ce s-au plâns Avocatului Poporului European cu privire la conținutul său anti-refugiați. Nu pentru că locuiesc într-un sat, subliniază Mezquita, ar trebui să se simtă inferiori liceelor din orașe mai mari, dar cu mai puțină ambiție decât acest Alcañices cu grupuri reduse, autobuze împrăștiate prin satele din Raya cu Portugalia și cu o curte cu vedere la pădure.Un elev lituanian și unul alistan joacă baschet la IES Aliste din Alcañices.Emilio Fraile

Cei 195 de centimetri înălțime ai lituanianului Karolis se remarcă printre nativi. Acest pivot de baschet în Utena natal profită de un unu contra unu, unde își dovedește nivelul, pentru a prinde avânt și a ajunge până la a se plânge de antrenorul echipei sale. Comitiva este uimită să descopere o altă verigă a Spaniei încă liberă de gastrobaruri și localuri cu cuvinte la modă în engleză scrise cu lumini de neon: meniul zilei, unde nu există supe nordice. La felul întâi, paella, antreuri, cremă de legume cu crutoane și totul sau salată. La felul doi, churrasco, friptură de vită, merluciu sau secreto ibérico. La desert, cremă de zahăr ars, fructe sau orez cu lapte. Totul, 14 euro, spre stupoarea profesoarelor. Unul aproape se prăbușește, dar vine în ajutor un alt lituanian, entuziasmat, pentru a-și lustrui churrasco și a termina secreto de la colegul său cu un mârâit universal de fericire care nu are nevoie de interpreți.Una dintre tinerele lituaniene face o fotografie unui platou de paella.Emilio Fraile