Canada merge luni la urne pentru a-și reînnoi Parlamentul federal

Canada merge luni la urne pentru a-și reînnoi Parlamentul federal, în plină luptă comercială și de suveranitate împotriva Statelor Unite. Ceea ce în alte circumstanțe ar fi fost un proces pur formal, departe de lumina reflectoarelor, a atras interesul a mii de instituții media din întreaga lume, deoarece din urne va ieși o imagine foarte apropiată despre cum va arăta lupta cu președintele Donald Trump. Americanul nu doar că și-a sancționat vecinul cu tarife, dar amenință, de asemenea, să-l transforme în statul cu numărul 51 al Statelor Unite. De aceea, alegerile au un aer de refondare națională, dar și de pregătire a tranșeelor. Circumstanțele speciale care înconjoară procesul au exacerbat participarea și așteptările partidelor. În cele patru zile de vot anticipat care s-au desfășurat între Vinerea Mare și Lunea Paștelui, au votat 7,3 milioane de persoane, un sfert din electorat și cu 25% mai mult decât la alegerile din 2021.

Dar umbra lui Trump a produs, mai ales, o reajustare a așteptărilor partidelor. Conservatorii, care au condus luni de zile sondajele de opinie cu un avans de 25 de puncte față de liberalii lui Mark Carney, prim-ministrul care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în ianuarie, au văzut cum avantajul lor se evaporă din cauza amenințărilor lui Trump, modelul lor politic. Liberalii, epuizați de un deceniu de rezultate economice proaste și certuri interne, se văd acum deja la guvernare, cu un pronostic de 187 de locuri – majoritatea absolută este la 172 –, urmați de conservatori (125), Blocul suveranist din Québec (23) și social-democratul Noul Partid Democrat (NDP, în acronimul său englez), cu șapte. Partidul Verde ar obține un loc, conform agregatorului de sondaje 338, într-o evaluare publicată sâmbătă.

Dincolo de zgomotul pe care Trump obișnuiește să-l facă și care a pus Canada pe picior de război – sau de front de rezistență, cel puțin –, programele diferitelor partide au avut dificultăți în a se face auzite: este vorba, pentru alegătorii din întregul spectru politic, de a vota candidatul cel mai ferm pentru a se opune lui Trump. De aici și faptul că Pierre Poilievre, liderul conservator care și-a văzut un triumf aproape sigur evaporându-se, a pescuit în ultimele zile în bazinul de vot tânăr, mai descurajat de lipsa de oportunități și de costul vieții, în timp ce Carney a știut să câștige votul populației mai stabile sau cu mai multe de pierdut. Transferul de voturi de la restul partidelor către Carney, de teamă că Trump își va îndeplini amenințările, explică revoluția copernicană a sondajelor într-o singură lună de campanie.

Shania, alegătoare tradițională a NDP care a votat luni trecută în Toronto, asigura că singura ei preocupare era să-i oprească pe Trump, chiar dacă nu împărtășește ideologia liberală. «Numește-l vot util dacă vrei, dar nu vreau să irosesc un vot într-un moment atât de transcendental ca acesta. Sper ca votul meu pentru Carney să ajute la ceva», explica ea. Shemhar, în vârstă de 27 de ani, un refugiat eritreean sosit în Canada acum șapte ani și care luni va vota pentru prima dată după ce a primit cetățenia în urmă cu zece luni, se va orienta către «un partid mic, cum ar fi cel Verde sau oricare altul, pentru că toate cele mari sunt la fel și nu se ocupă de oameni, ci doar de jocurile lor de putere și de a se menține pe aceeași poziție cât mai mult timp posibil. Sunt foarte departe de preocupările reale ale populației, mai ales ale tinerilor», spunea el duminică în Ottawa.

Deși obiectivul declarat al tuturor, inclusiv al conservatorilor, un partid după chipul și asemănarea lui Trump, este de a-l opri pe președintele SUA, clamarea canadiană a unei îmbunătățiri a condițiilor lor de viață după inflația galopantă care a urmat pandemiei a modulat și programele candidaților. Deși există similitudini între unele propuneri ale liberalilor și conservatorilor, există și diferențe profunde în mai multe chestiuni, printre care răspunsul la amenințările lui Donald Trump. Ambii promit să elimine TVA-ul la achiziționarea unei prime locuințe a cărei valoare este mai mică de aproximativ un milion de dolari și să scadă impozitele pentru clasa de mijloc, cea mai afectată de criză. În politica energetică, propun un ghișeu unic pentru a accelera studiul și aprobarea proiectelor mari. Carney promite un termen de doi ani, în timp ce Poilievre vrea ca deciziile să fie luate în șase luni. Cei doi sunt, de asemenea, de acord că Canada trebuie să producă mai mult petrol, ca răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump.

Liderul liberal și liderul conservator sunt, de asemenea, de acord cu oportunitatea de a returna anumitor solicitanți de azil în SUA, în virtutea așa-numitului Acord privind Securitatea Terțelor Țări. Aici se termină analogiile. Opoziția față de războiul tarifar al lui Trump vehiculează programul liberal, în timp ce conservatorii se opun, ca și Trump, la tot ceea ce sună a «woke» și la continuarea alocării de bani pentru ajutorul internațional și pentru «agenții internaționale ostile, cum ar fi UNRWA», agenția ONU pentru refugiații palestinieni. În chestiuni de securitate și lupta împotriva criminalității, fermitatea conservatorilor devine evidentă, prin propunerea de a permite judecătorilor să condamne infractorii recidiviști la pedepse cu închisoarea consecutive, fără posibilitatea de eliberare condiționată sau cauțiune. De asemenea, doresc să impună pedepse cu închisoarea pe viață pentru traficanții de fentanil – traficul de droguri fiind la originea pedepsirii Canadei și a Mexicului de către Trump – și să acorde poliției puteri mai mari pentru a demantela taberele din spațiile publice. În programul conservator nu există nicio mențiune a comunității LGTBI.

În ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice, conservatorii sunt radical împotrivă, iar liberalii propun o soluție de compromis care nu satisface experții: potențarea în același timp a producției de petrol cu impact redus, costuri reduse și emisii reduse de carbon și, în același timp, stocarea carbonului. Amenințarea SUA, țara către care se îndreaptă trei sferturi din producția de petrol a Canadei, i-a făcut pe liberali să-și reconsidere politicile mai «verzi»: în scurta sa perioadă ca prim-ministru, Carney a eliminat taxa nepopulară pe carbon, o revendicare clasică a conservatorilor și pe care aceștia îl acuză că și-a însușit-o.