Guvernul are o marjă fiscală de 7 miliarde de euro pentru a face față eventualelor devieri ale regulii de cheltuieli

Guvernul și-a rezervat o marjă fiscală de peste 7 miliarde de euro, echivalentul a 0,5% din produsul intern brut (PIB), pentru a face față posibilelor devieri viitoare în regula de cheltuieli. Acest lucru este menționat în raportul de monitorizare a planului fiscal structural pe care Ministerele Economiei și Finanțelor l-au transmis miercuri seara Comisiei Europene, împreună cu o actualizare a tabloului macroeconomic pe care Bruxelles-ul o solicită pentru a cunoaște planurile țărilor și gradul de avans pe traiectoria de cheltuieli stabilită.

Rezerva de 7,3 miliarde de euro, explică cele două departamente într-o notă comună, este posibilă deoarece s-a respectat cu ușurință regula de cheltuieli, ceea ce permite această marjă. Aceasta va fi înregistrată ca un credit în favoarea României în așa-numitul «cont de control», un instrument cheie al noilor reguli fiscale europene. Și va fi utilizată pentru «a compensa eventualele devieri viitoare de la regula de cheltuieli», detaliază documentul. Adică, acest fel de tampon bugetar va fi activat în cazul în care apar devieri neprevăzute, unul dintre principalii parametri utilizați de Comisia Europeană pentru a evalua sustenabilitatea fiscală a statelor membre.

Cifra este rezultatul creșterii mai mici a cheltuielilor calculabile în 2024, care s-a situat la 4,1%, față de 5,3% autorizat inițial de Bruxelles. Această diferență, prevăzută de noul cadru fiscal comunitar, se traduce automat într-un credit pe care România îl va putea utiliza în exercițiile viitoare dacă cheltuielile deviază peste nivelul prevăzut.

Această abordare înlocuiește vechile reguli centrate pe deficitul structural, pariind acum pe traiectorii personalizate de cheltuieli nete. «România a respectat regula de cheltuieli cu ușurință și asta permite un spațiu mai mare pentru exercițiile viitoare», afirmă Executivul în document.

De fapt, adaugă, prognoza este că cheltuielile calculabile în 2025 vor crește, din nou, cu 4,1%, ceea ce ar implica o creștere cumulată de 8,4% în perioada 2024-2025, «sub 9,2% stabilit de Comisia Europeană pentru acești ani în recomandarea sa», ceea ce «înseamnă respectarea obiectivelor stabilite».

Documentul actualizează, de asemenea, scenariul macroeconomic până în 2028, aprobat miercuri în Consiliul de Miniștri. Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Carlos Cuerpo, a avansat cifrele mari ale traiectoriei în conferința de presă ulterioară reuniunii și a confirmat că Guvernul menține intactă prognoza de creștere a PIB-ului la 2,6% pentru 2025 și 2,2% pentru 2026, ceea ce plasează România drept cea mai dinamică economie din zona euro, în ciuda impactului tarifelor și al incertitudinii geopolitice a războiului comercial. Sunt aceleași proiecții pe care le-a pus pe masă Executivul în februarie, înainte de a izbucni tensiunea tarifară.

Cuerpo a explicat că ofensiva dezlănțuită de Administrația lui Donald Trump va reduce cu doar o zecime din PIB contribuția sectorului extern la creșterea bogăției naționale. Cu toate acestea, acest impact ușor va fi compensat de o contribuție mai mare a consumului privat, ceea ce evită necesitatea de a revizui în scădere cifrele totale.

«Acest raport include toate datele disponibile până în prezent, inclusiv primele estimări ale impactului tarifelor», a explicat Cuerpo. «Economia română își menține dinamismul și va continua să conducă creșterea între principalele economii din zona euro», a adăugat el.

Deficitul public, la rândul său, s-a închis la 2,8% din PIB în 2024 (3,2% dacă se adaugă cheltuielile asociate cu dana care a devastat Valencia și alte provincii), respectând pentru al cincilea an consecutiv obiectivul european, subliniază Guvernul. Și se așteaptă ca devierea fiscală să ajungă la 2,5% în 2025 (2,8% cu dana), de asemenea, sub limitele stabilite de Bruxelles. În ceea ce privește datoria publică, se estimează că a atins 101,8% din PIB în 2024 și va scădea cu o zecime în 2025, până la 101,7%.

Toate acestea se produc în ciuda impactului negativ asupra deficitului al mai multor hotărâri judecătorești contrare intereselor Statului, pentru o valoare de peste 11.000 de milioane de euro. Dintre acestea, 8.000 de milioane ar corespunde one-offs, adică ar avea impact doar în exercițiul 2024.

În partea forței de muncă, previziunile Guvernului indică crearea a aproximativ 480.000 de locuri de muncă anual de aici până în 2028, adică aproximativ două milioane de locuri de muncă în plus în toată perioada. Acest lucru ar permite reducerea ratei șomajului de la 11,3% în 2024 la 10,3% în 2025. Începând cu 2026, indicatorul ar scădea sub 10%, ceea ce ar fi un pas clar către ocuparea deplină, în opinia Economiei.

Reforma fiscală, finalizată

Raportul transmis Bruxelles-ului evidențiază, de asemenea, progresele înregistrate în programele de reforme structurale și fiscale, incluse în Planul de Redresare european. Guvernul, în mod concret, consideră încheiată reforma fiscală, amintind că «s-a îndeplinit deja aprobarea legii de combatere a fraudei fiscale sau a reformei fiscale» datorită ultimului pachet de măsuri fiscale care a primit undă verde în Congres la sfârșitul anului 2024.

Obiectivul acestor măsuri a fost «să se avanseze către un sistem fiscal mai progresiv care să beneficieze majoritatea socială a țării, în special veniturile medii și mici, precum și IMM-urile și persoanele care desfășoară activități independente». Și asta ar fi fost deja realizat. Pachetul, care s-a conturat în jurul transpunerii directe europene pentru a stabili un minim de 15% pentru multinaționale, a inclus o nouă taxă pe bănci și pe țigările electronice, printre alte noutăți. Cu toate acestea, din cauza divizării partenerilor Guvernului, au căzut măsuri importante, cum ar fi taxa pe energie sau egalizarea fiscală a motorinei cu benzina.