Cinci secunde care au scufundat Spania în colaps

Cinci secunde care au scufundat Spania în colaps

În câteva cuvinte

Articolul discută despre o pană majoră de curent în Spania, investigațiile în curs pentru a determina cauza, posibilele implicații pentru viitorul energetic și necesitatea de a îmbunătăți interconexiunile și stocarea energiei. Incidentul a surprins experții prin amploarea sa, dar a evidențiat și capacitatea sistemului de a se restabili rapid.


Accidentul este un fapt – și de prim ordin

Accidentul este un fapt – și de prim ordin: o după-amiază întreagă fără electricitate în a patra economie a Europei, ceea ce nu e puțin lucru –, dar cutia neagră încă nu a apărut. Tehnicienii de la Red Eléctrica de España (operatorul sistemului) se străduiesc zilele acestea să încerce să elucideze, contracronometru, ce a dus la zero absolut, cel mai mare coșmar pe care îl pot întâlni: un sistem complet gol de energie; un scenariu de film cu care mai multe generații de ingineri s-au confruntat doar în simulări.

În primul rând, faptele. La scurt timp după prânzul de luni, și în chestiune de secunde, ceva face ca frecvența rețelei să scadă brusc sub cei 50 de herți obișnuiți. Interconexiunea cu Franța sare automat pentru a evita rele mai mari: o contagiune masivă în restul Europei. Aproximativ 15 gigawați (GW) de generare, aproape 60% din cei care erau activi în acel moment, sunt, de asemenea, deconectați, iar milioane de spanioli și portughezi rămân fără curent. Aceasta este secvența cunoscută; cheia acum este să aflăm ce a provocat această scădere bruscă de putere și, în ultimă instanță, cea mai mare pană de curent din istoria recentă a Europei.

În așteptarea analizării a mii de înregistrări de date, ipoteza preliminară pe care o gestiona REE marți este că un incident la două centrale fotovoltaice din sud-vestul peninsulei ar putea fi în spate. La mai puțin de 24 de ore mai târziu, președinta sa, Beatriz Corredor, a nuanțat, totuși, că „nu este corect să se relaționeze incidentul cu energiile regenerabile”.

Totul în sistemul electric este înregistrat. „Așa că, cu siguranță, vom putea ști unde și ce a provocat pana de curent”, subliniază Luis Atienza, fost președinte al Red Eléctrica. La fel ca și jumătatea de duzină de specialiști consultați, Atienza își arată surprinderea că nu au sărit automatismele care ar fi permis încapsularea penei de curent, limitând-o la o zonă concretă și evitând să se întâmple ceea ce s-a întâmplat: o afectare aproape totală în peninsula Iberică.

Vor trece zile, spune el, până când se vor cunoaște ambele motive. „Căderea unei fotovoltaice, oricât de mare ar fi, nu pare să poată fi cauza prăbușirii sistemului electric în ansamblu”, susține Pedro Fresco, director general al Asociației Valencia a Sectorului Energiei și fost director general al Tranziției Ecologice a acelei comunități. „Nici nu este adevărat că nu existau surse sincrone suficiente în acel moment: exista nuclear, multă hidroenergie, ceva termosolar și cicluri combinate, și chiar cogenerare, cărbune și deșeuri regenerabile... Era, de fapt, mai multă putere sincronă decât în alte momente”.

Marea pană de curent nu a fost așa cum unii s-au temut. În 2022, în timpul crizei energetice, profeții apocalipsei și-au sunat trompetele luni de zile, proiectând o cădere de aprovizionare care nu s-a produs niciodată. Generarea, spuneau ei, nu ar ajunge, iar consumatorii nu ar putea aprinde lumina, pune mașina de spălat sau încărca mobilul. Realitatea a fost alta: la prânzul de luni, nici cererea nu era deosebit de mare, nici oferta nu era sub minime (dimpotrivă, solarul opera aproape la capacitate maximă, acoperind aproape 60% din consum, suma de apă și vânt aducea încă 20% și erau patru reactoare nucleare funcționând). Abia era necesar să se apeleze la niște cicluri combinate de gaz a căror rentabilitate este pusă la îndoială de ceva timp, dar care rămân esențiale în vârfuri de consum și când nu este soare și vânt.

„Până când nu se știe 100% originea problemei, a începe să o rezolvi va fi dificil: deocamdată este ca și cum ar fi căzut un avion și nu am avea acces la cutia neagră”, compară inginerul Javier Revuelta, responsabil cu practica de electricitate a consultanței suedeze Afry. „Primul lucru care trebuie stabilit este dacă problema a fost pentru că era puțină putere sincronă sau dacă a fost ceva mai mult”, adaugă Óscar Barrero, partener responsabil cu energia al PwC. „Cel mai probabil este că a fost o combinație a ambelor”.

În sector, surpriza este majoră din cauza incapacității de a izola pana de curent, limitând-o doar la o zonă concretă, ceea ce a obligat la reenergizarea sistemului pornind de la zero. Beneficiile regenerabilelor, care fac din piața angro spaniolă una dintre cele mai ieftine și mai curate din Europa, rămân. Nu pare probabil, în ciuda impactului penei de curent asupra afacerilor și a persoanelor fizice, scurt, dar brutal, că se va deschide o dezbatere despre o schimbare de model, mai ales când competitivitatea pe care o câștigă companiile datorită lui este una dintre picioarele care explică comportamentul mai bun al PIB-ului spaniol în raport cu partenerii săi europeni.

Cu toate acestea, unele voci, cum ar fi cele ale consultanților Barrero și Revuelta, cer ajustări. „Pătrunderea eoliană și, mai ales, solară, atunci când este masivă, generează provocări în gestionarea sistemului electric. Este nevoie de putere de rezervă, sincronă, nu numai în momente de cerere mare, ci și atunci când este prea multă electricitate”, susține primul. „Va trebui să revizuim criteriile de operare pentru a fi și mai precauți: merită o analiză aprofundată asupra modului în care s-au comportat generatoarele de solar și eolian, cărora probabil vor trebui să li se ceară mai multe prestații tehnice. Poate obligându-i sau stimulându-i să încorporeze baterii pentru a atenua scăderile de frecvență în milisecunde”, clarifică cel de-al doilea, care a lucrat câțiva ani în REE.

Că Peninsula este în practică o insulă energetică, nu a ajutat. Interconexiunile cu restul continentului sunt încă mult mai mici decât cele cerute de Comisia Europeană. Nu pentru că nu vrea Spania, ci pentru că Franța se opune de ani de zile extinderii lor. O atitudine pe care unii specialiști o atribuie unei încercări de a-și proteja puternicul parc nuclear de concurența pe care ar face-o solarul spaniol, mult mai ieftin. Tragerea mai multor cabluri cu țara vecină – există deja unul în construcție, în golful Biscaya, dar chiar și așa nu va fi suficient pentru a atinge obiectivul Comisiei Europene – poate fi, de asemenea, parte a soluției. Raportul de la Bruxelles cu privire la cele întâmplate poate adăuga presiune asupra Franței în acest flanc pentru a pune capăt reticențelor sale.

Un alt punct slab de atenuat este întârzierea Spaniei în desfășurarea masivă de baterii care s-a produs în Germania, în Australia sau în statul California (SUA). Stocarea, sub formă de baterii la scară largă sau de pompare hidroelectrică, ar atenua problema, făcând sistemul mai robust. „Bateriile și interconexiunile puternice sunt cele mai bune antidoturi împotriva panourilor de curent. Trebuie instalate mai multe dintre primele, care transformă fotovoltaica și eoliană în sincronă, și îmbunătățite celelalte”, îndeamnă Fresco.

Tăierea a dat aripi unei dezbateri care, ca multe altele, a făcut de mult timp saltul de la tehnic la cel al războiului cultural: cel al viitorului celor cinci centrale nucleare care funcționează încă în Spania, cu un calendar care prevede închiderea lor în 2035. „În acest caz, nu este atât o dezbatere de tipul ‘nuclear da sau nu’, ci în jurul dacă generarea sincronă, pe care o aduc și alte tehnologii precum ciclurile combinate sau hidroelectrice, contribuie la atenuarea posibilelor pane de curent”, încheie Revuelta. „Nu știu dacă are mult sens ca președintele Guvernului să se fi pronunțat atât de categoric atât de repede”, punctează el cu referire la recentele critici ale lui Sánchez la adresa celor care leagă incidentul de lipsa centralelor nucleare. Primele analize ale Guvernului indică faptul că prezența nucleară în mix nu a făcut sistemul mai rezilient și chiar a întârziat normalizarea, fiind necesar să se trimită energie pentru a le menține.

Răspuns agil

Cea mai pozitivă lectură a coșmarului este că alimentarea a revenit relativ repede. După-amiaza de luni a fost eternă, da, dar noaptea cea mai mare parte a Spaniei și Portugaliei aveau deja lumină. Câteva ore care, pentru un incident de aceste caracteristici, sunt puțin timp. „Restabilirea serviciului în această pană de curent a fost impecabilă”, susține Atienza. „Merită să comparăm cu panele de curent din Italia sau din nord-estul SUA, ambele în 2003”. A durat zile pentru a restabili serviciul. În pana de curent din Texas din februarie 2021 au fost mai mult de două săptămâni.

Se poate repeta o pană de curent de aceste caracteristici? „Riscul zero nu există și nu va exista, dar probabilitatea ca acesta să se întâmple este astăzi mai mică decât luni, deoarece toată lumea va merge cu picioarele de plumb”, anticipează Barrero. Ca și în cazul accidentelor aeriene, apariția cutiei negre ar trebui să ajute la învățarea din cele întâmplate – nu numai în Spania, ci și în restul lumii – și să încerce, astfel, să nu se mai repete. „Este un eveniment extrem de improbabil. Nu cred că vom mai vedea unul ca acesta în viața noastră”, încheie Fresco.

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.