Fotografie de arhivă la Vall d'Hebron Institut d'Oncologia.

Investigația judiciară privind presupusa delapidare a moștenirii omului de afaceri din industria chimică, Pere Mir, ar putea avea o consecință nedorită: paralizarea proiectelor științifice care depind de impulsul economic al Fundației Cellex. Acum două săptămâni, judecătorul care instrumentează cazul a pus în mâinile Departamentului de Justiție gestionarea fundației, având în vedere suspiciunile că responsabilii săi au folosit fondurile în mod abuziv. «Când se intervine într-o entitate de calibrul Cellex, primul lucru care se face este să se blocheze toate mișcările economice. Iar acest lucru pune în pericol continuitatea proiectelor care depind de aceste contribuții», admit pentru Джерело новини surse din Generalitat.

Cu 7,4 milioane de euro donați în scopuri strict științifice în 2023, Cellex a fost a doua fundație care a injectat cele mai multe fonduri private în domeniul științific din Catalonia în acel an, doar după La Marató de TV3 (9,9 milioane). De la moartea lui Mir în martie 2017, donațiile fundației pentru aceste scopuri se ridică la 30,9 milioane. Cea mai mare parte a banilor a ajuns la instituții precum Institut de Ciències Fotòniques (ICFO), Institut Hospital del Mar d’Investigacions Mèdiques (IMIM), spitalele Sant Joan de Déu și Vall d’Hebron, Universitat Politècnica de Catalunya (UPC) sau Vall d’Hebron Institut d’Oncologia (VHIO).

Puține domenii precum cel științific se bazează atât de mult pe sprijinul privat. Fiindcă nu pot garanta rezultate, multe linii de cercetare necesită interesul unor mecena sau al unor entități afiliate pentru a iniția un proiect, ceea ce face ca asociațiile împotriva cancerului, accidentului vascular cerebral sau hipertensiunii, de exemplu, să fie unele dintre fundațiile care contribuie cu cel mai mult capital la cercetări proprii. «Proiectele obțin mai multe fonduri pe măsură ce avansează în cercetare, iar acum vor exista unele inițiative care vor fi întrerupte pe termen scurt sau mediu», insistă aceeași sursă guvernamentală.

Livrarea unor sume mari de bani dădea de înțeles, în orice caz, că voința lui Mir – exprimată în acte și instrucțiuni scrise de mână, unele în fața notarului – era respectată. Dar, poate, nu în totalitate. Titulara judecătoriei de instrucție 12 din Barcelona, Myriam Linage, investighează dacă cei trei executori testamentari desemnați de omul de afaceri au ascuns o parte din averea sa în străinătate și dacă au beneficiat personal de moștenire. Conform primelor calcule ale judecătorului, pe baza rapoartelor Mossos d’Esquadra, presupusa delapidare se ridică la cel puțin 8,4 milioane de euro. Principalul investigat este Jordi Segarra, persoană de maximă încredere a lui Mir și, până la intervenția judiciară, responsabil al Fundației Cellex. Ceilalți doi sunt avocatul Juan Francisco Capellas și prestigiosul oncolog Josep Tabernero, directorul Vall d’Hebron Institut d’Oncologia, unul dintre organismele cele mai avantajate de ajutoare. Conform investigației, Tabernero și soția sa au primit, de la o companie a lui Mir, donația unei case în Baqueira Beret, în Vall d’Aran (evaluată fiscal la 642.000 de euro) și alte 312.000 de euro prin transfer. Surse apropiate de Tabernero asigură că Mir i-ar fi spus în viață că locuința din Baqueira va fi a lui pentru a-i mulțumi pentru îngrijirile primite ca medic în ultimii săi ani de viață. Nu a lăsat niciodată acest lucru, însă, scris.

Mir, care a făcut avere descoperind o formulă de obținere a formaldehidei din lemn, a practicat filantropia în viață. În 2003 a creat Fundația Cellex, care în următoarele două decenii ar fi contribuit cu până la 120 de milioane de euro la cercetarea științifică. Marina Geli, care a fost consilier pentru Sănătate al Generalitat din acel an și până în 2010, a admis că fundația a fost principalul donator al sectorului științific (alături de La Caixa) în timpul mandatului său.

O moștenire în scădere Cei care au fost până acum responsabili ai fundației asigură că lucrurile au continuat în aceeași direcție după moartea lui Mir, pe 10 martie 2017. Analiza documentelor care figurează în dosar și a conturilor fundației indică, totuși, că în ultimii ani contribuțiile au fost în scădere: de la 9,9 milioane donați în 2017 s-a trecut la 252.000 în 2021 și la doar 63.000 de euro în 2022. Fundația justifică în memoriile sale anuale că «plățile asociate cu bunurile primite prin moștenire în 2017 și 2018» [după moartea lui Mir, mai întâi, și a soției sale, la scurt timp după] au limitat trezoreria. În 2023, cert este că aporturile la cercetare au revenit la cele 7,4 milioane menționate. În acel an s-a dezlănțuit cutremurul. Àngel Surroca, administrator al unei foste companii a lui Mir, a adus pe cale penală presupusele nereguli în gestionarea Cellex. La scurt timp după aceea, Departamentul de Justiție a depus o cerere de solicitare a intervenției judiciare a fundației. În răspunsul la această cerere, la care a avut acces Джерело новини, cei care au fost până de curând responsabili de Cellex apără avantajele gestionării lor și îl indică pe Surroca, care «spera să aibă un tratament mai mult decât preferențial în testamentul și moștenirea» lui Mir, pe care îl considera «un al doilea tată». Documentul consideră că imobilele deținute de Mir (inclusiv o clădire întreagă pe bulevardul central Sant Joan din Barcelona sau casa din Baqueira Beret) «nu fac parte din moștenire». Investigații susțin că aceste proprietăți atârnau de fundațiile panameze create odată de omul de afaceri și nu pot fi considerate parte a moștenirii. O teză pe care nu o împărtășesc anchetatorii, pentru care documentele arată clar că Cellex, și implicit cercetarea științifică, trebuiau să fie destinatarii întregii sale averi.