România se pregătește pentru un nou cutremur electoral

România se pregătește pentru un nou cutremur electoral la alegerile prezidențiale de duminică. Considerat cel mai important eveniment democratic din era post-comunistă, scrutinul se repetă după ce alegerile din 24 noiembrie au fost anulate de Curtea Constituțională. În acel prim tur, independentul Călin Georgescu a surprins pe toată lumea, un candidat extremist, necunoscut până atunci, susținut de rețeaua socială TikTok. Suspiciunile privind o ingerință rusească în această victorie au dus la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională pe 6 decembrie, cu două zile înainte de al doilea tur. Alegerile (din nou în primul tur) au loc astăzi, iar favorit este un alt ultradreaptist, George Simion, susținut de însuși Georgescu, după ce Curtea Supremă i-a interzis acestuia din urmă să mai candideze.

Simion, liderul formațiunii extremiste și antieuropene Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – care aspiră să «facă România Mare din nou», parafrazând sloganul lui Donald Trump în SUA – conduce în sondaje cu peste 30% din intențiile de vot. Această susținere, însă, este departe de cele 50% necesare pentru a câștiga președinția din primul tur, astfel că, chiar dacă victoria sa s-ar confirma, turul al doilea ar putea da guvernarea unui candidat proeuropean. Turul al doilea va avea loc pe 18 mai. Simion, cunoscut pentru comportamentul huliganic pe care îl afișează ca fan al fotbalului – susține că a învățat mai multe pe stadioane decât în școli – a devenit un actor politic important de când și-a fondat partidul în 2019. Anul trecut, AUR a obținut locul al doilea cu 18% din voturi la legislative. Împreună cu alte două formațiuni, blocul de extremă dreapta deține aproape 35% din locurile din Parlamentul României.

În 2021, acest candidat a încurajat un asalt asupra Casei Poporului, clădirea mastodont construită de dictatorul Nicolae Ceaușescu și care găzduiește în prezent ambele Camere legislative. Un an mai târziu, el însuși, însoțit de susținători, a intrat cu forța în Primăria Timișoara, condusă de partidul de centru-dreapta Uniunea Salvați România (USR). «A adus violență fizică și verbală în Parlament, în studiourile de televiziune și pe rețelele de socializare, la mitinguri și la proteste», se plânge analistul politic Cristian Pantazi.

Pentru a contracara liderul extremist, actuala coaliție guvernamentală proeuropeană l-a scos din pensia forțată pe Crin Antonescu, de 65 de ani, artizanul acestei coaliții dintre Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), botezată în 2012 Uniunea Social Liberală. Potrivit sondajelor, Antonescu se va lupta pentru locul al doilea cu Nicușor Dan, de 55 de ani, primarul Bucureștiului și candidat independent. Liberalul are, conform sondajelor, un ușor avantaj față de rivalul său, în timp ce candidata de centru-dreapta a USR, Elena Lasconi, care a ajuns în turul al doilea la alegerile anulate din noiembrie, ar rămâne departe. Un alt candidat care a revenit în atenție după zece ani de letargie este fostul premier Victor Ponta, care a guvernat între mai 2012 și noiembrie 2015. Mandatul său a fost marcat de acuzațiile de plagiat ale tezei sale de doctorat, corupția din țară și incendiul dintr-un club din capitală, care a provocat 64 de decese și care a dus în cele din urmă la căderea sa politică.

Dintre toți acești candidați pro-occidentali, Nicușor Dan este cel mai atacat pentru că își definește politica în afara establishmentului. Asigură că obiectivul său este «să-i convingă pe români că este nevoie de o schimbare reală», dar «menținând calea occidentală» și respingând «direcția suveranistă» apropiată de Rusia. Un angajament pro-occidental, spune el, pe care doar Antonescu și el însuși îl pot garanta.

Bătălia se anunță deschisă, cu un transfer de alegători de la o tabără la alta, deși sondajele prognozează că unul dintre acești candidați pro-occidentali va câștiga în cele din urmă președinția, probabil chiar în turul al doilea. Însă, o victorie a lui Simion din primul tur ar provoca o emoție puternică, într-un context de invazie rusească în Ucraina – țară cu care România are o graniță extinsă – și de avansare a mișcărilor radicale și populiste în Europa.

Președintele României nu are atribuții relevante în politica internă, dar este cel mai important exponent în politica externă. El este cel care participă la summiturile europene și la întâlnirile cu liderii mondiali. În plus, numește șefii Parchetului și ai serviciilor secrete. Decizia Curții Constituționale române de a anula alegerile prezidențiale din noiembrie a pus țara în centrul atenției, atât la Kremlin, cât și la Casa Albă. Moscova a ironizat situația, spunând că l-au îndepărtat pe câștigător pentru că nu plăcea autorităților române, în timp ce Washingtonul a numit anularea o încercare de a eluda democrația. Granița cu Ucraina. Dacă candidatul de extremă dreapta ar ajunge la șefia statului, s-ar alătura liderilor europeni populiști apropiați de Rusia, care se opun ajutorului pentru Ucraina și caută să consolideze legăturile cu administrația Trump din Statele Unite. La această tendință s-au alăturat deja prim-miniștrii Ungariei și Slovaciei, Viktor Orbán și Robert Fico.

Simion, însă, trebuie să fie prudent. A fost ales în ianuarie vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), familia politică a Fraților Italiei, formațiunea Giorgiei Meloni, prim-ministrul țării transalpină. Meloni este un aliat ferm al Kievului, în ciuda apropierii sale de Trump. Din acest motiv, candidatul ultra român și-a redus diatribele împotriva UE și NATO.

România joacă un rol esențial în ajutorul acordat Ucrainei, victimă a invaziei rusești de mai bine de trei ani. Are cea mai lungă graniță cu țara vecină, cu aproape 650 de kilometri, și suferă impactul conflictului. Uneori, rachetele rusești cu destinația teritoriul ucrainean străbat cerul românesc, unele drone se prăbușesc în apropierea Deltei Dunării, iar provocările rusești continue din Marea Neagră obligă avioanele de vânătoare NATO să reacționeze în toiul nopții.

Controverse

Principalul candidat de extremă dreapta din România a fost implicat în numeroase controverse. Și-a arătat public sprijinul pentru frații Tate, Andrew și Tristan, investigați pentru viol și trafic de persoane în România. În plus, a întocmit o listă neagră a jurnaliștilor și a îndemnat la revoltă furioasă împotriva lor. A fost, de asemenea, marele absent de la cele trei dezbateri electorale. În prima, a plecat din confruntarea față în față cu adversarii săi după ce a înmânat un buchet de flori candidatei Lasconi. În cele două următoare, nici nu a apărut. Simion s-a limitat să intervină pe rețelele sociale și pe canalele de televiziune cu audiențe radicalizate, precum și să participe la o întâlnire cu un număr restrâns de jurnaliști din mass-media străină cu potențiali cititori din diaspora română, de asemenea cu înclinație naționalistă, un colectiv în care sondajele îl dau, de asemenea, câștigător.

Pentru Pantazi, acest candidat «a fugit de confruntarea dialectică cu oponenții săi de frică». Există «pericolul», subliniază analistul, «să fie întrebat despre narațiunea rusească pe care o folosește în mod constant, despre contractul său de milioane cu un lobby american, despre relațiile sale cu frații Tate, despre interdicția sa de a intra în Ucraina și Moldova și despre ipocrizia sa cu privire la conceptul de libertate», subliniază el. Și concluzionează: «Simion se plânge din București până la Washington, asigurând că suferă cenzură, dar partidul său este campion în a cere cenzurarea conținutului online în timpul campaniei electorale».

Expertul se referă la faptul că partidul lui Simion a cerut biroului electoral să solicite Facebook și TikTok să șteargă publicațiile în care persoane cunoscute din afara sferei politice își exprimau opiniile cu privire la campania prezidențială, considerând că sunt «actori politici».