În câteva cuvinte
Guvernul spaniol avansează cu planul de relocare a minorilor migranți neînsoțiți între regiuni, confruntându-se cu o puternică opoziție din partea comunităților guvernate de Partidul Popular. Planul este programat să înceapă în iulie, iar conflictul se mută în instanță.
Guvernul spaniol continuă să își implementeze planul de redistribuire a minorilor migranți neînsoțiți între comunitățile autonome ale țării, în ciuda rezistenței puternice din partea regiunilor conduse de Partidul Popular (PP).
Conferința Sectorială pentru Copii a avut loc luni cu un obiectiv improbabil: obținerea sprijinului unanim al comunităților autonome pentru criteriile propuse de redistribuire. După patru ore de reuniune la Madrid, rezultatul a fost cel anticipat: singurul aspect aproape unanim a fost respingerea propunerilor de către comunitățile guvernate de PP. Conferința, totuși, mai degrabă decât o negociere reală, s-a transformat într-o ocazie pentru fiecare actor de a-și juca rolul, chiar și știind că nu va exista nicio schimbare de scenariu. Ziua s-a încheiat fără a se ajunge la votarea criteriilor, guvernul concluzionând că nu va exista unanimitatea necesară pentru a introduce vreo modificare. După încercarea eșuată de a căuta consens, Executivul, susținut de modificarea legii străinilor, își activează planul prevăzut de a începe relocările din luna iulie.
În sală, toți consilierii comunităților PP au acționat în bloc, cu intervenții coordonate, și au menținut comunicarea permanentă printr-un grup de mesagerie instantă. Practic, toți au invocat supraaglomerarea resurselor de primire din comunitățile lor autonome. Se pare că s-a ajuns chiar să se afirme că La Rioja (comunitatea care primește cel mai mic număr de minori migranți) este "saturată".
Întâlnirea de luni a fost un pas necesar pentru ca Guvernul să își continue planul trasat, după ce a impus redistribuirea minorilor migranți prin schimbarea legislativă. Reforma, susținută în cele din urmă de Junts și blocată de PP și Vox, va permite ca în momentele în care o comunitate își triplează capacitatea de primire să poată fi activate transferuri către alte regiuni. În viitorul imediat, va servi pentru ca aproximativ 4000 de minori care se află în Insulele Canare și alți 400 care sunt în Ceuta să fie transferați în Peninsula Iberică.
Ceea ce s-a dezbătut luni au fost criteriile după care se va face redistribuirea, deja reflectate în modificarea legislativă. Acestea sunt foarte similare cu cele negociate anterior pentru distribuții voluntare (populație, venit, șomaj), dar se adaugă altele care ponderează ce comunități au depus un efort susținut de-a lungul timpului, deschizând locuri de primire, și câți minori au primit acum și în ultimii ani. Aceste ultime criterii determină cote mai mari de distribuție pentru unele comunități autonome, majoritatea aflate în mâinile PP, și mult mai limitate pentru Catalonia și Țara Bascilor, care au investit istoric mai mult în sistemele lor de primire.
Consilierul din Madrid, Ana Dávila Ponce de León, care a vorbit în numele tuturor celor din PP la sosirea la reuniune, a contestat cifrele redistribuirii astfel: "Din cei 4000 de minori străini neînsoțiți pe care guvernul Spaniei intenționează să îi distribuie ca marfă, 2000 vor merge către trei comunități autonome ale Partidului Popular: Madrid, Andaluzia și Comunitatea Valenciană".
Respingerea din partea popularilor s-a manifestat chiar și în tipul convocării reuniunii, care a fost extraordinară și urgentă, în locul unei convocări ordinare. O chestiune aparent minoră, dar care ar putea fi cheia în bătălia juridică ce se apropie. Consilierul din Madrid a afirmat că această formă este ilegală, deoarece guvernul știa "de mult timp că trebuie să parcurgă acest demers, dar nu a vrut să o facă în mod ordinar". Ministrul Rego a apărat decizia, afirmând că are sprijinul serviciilor sale juridice și că regulamentul conferinței sectoriale prevede posibilitatea convocărilor extraordinare.
Cu toate acestea, la încheierea întâlnirii, ministrul Rego a confirmat că va fi convocată o nouă conferință sectorială, de data aceasta în sesiune ordinară, pentru a permite o altă oportunitate de a ajunge la un consens. Pentru Insulele Canare, principala interesată în avansarea acestui proces, această nouă convocare întârzie planurile. Consilierul pentru Bunăstare Socială din Canare a exprimat frustrarea, în timp ce ministrul a reiterat că planul merge înainte conform previziunilor.
Bătălia judiciară este deja declanșată. Unele regiuni conduse de PP intenționează să depună contestații pentru a bloca orice tentativă a guvernului central de a interveni, direct sau indirect, într-o competență autonomă. Aragon a făcut deja acest lucru, iar alte comunități guvernate de PP – precum Cantabria, Comunitatea Valenciană și Extremadura – și-au anunțat intenția de a urma același drum. La rândul său, guvernul plănuiește să acționeze în instanță la Curtea Constituțională comunitatea Aragon, singura care nici măcar nu a trimis datele despre sistemul său de primire (deoarece a contestat chiar solicitarea de informații), date fundamentale pentru calcularea capacității fiecărei regiuni și a cotelor pe care ar trebui să și le asume.
Conflictul nu a fost o surpriză. În Ministerul de resort se anticipa deja că reuniunea va fi marcată de atacuri la adresa gestionării situației de către guvernul central.
Însă respingerea de către majoritatea comunităților a formulei impuse de Guvern nu este atât de omogenă pe cât pare. Ceuta, care beneficiază semnificativ de pe urma transferurilor, s-a arătat întotdeauna în favoarea planului, iar președintele său, Juan Jesús Vivas, a încercat, fără succes, să schimbe poziția partidului său. Același lucru se întâmplă și cu PP din Insulele Canare, care a susținut propunerea în insule, în timp ce coreligionarii lor o contestau vehement în Peninsula Iberică.
Țara Bascilor, la rândul său, reprezintă o poziție particulară în acest scenariu. Reprezentanții regiunii amintesc că au susținut criteriile actuale de distribuție, deși ar dori să se acorde o pondere mai mare efortului de primire deja depus, ceea ce s-ar traduce prin mai puțini minori de primit pentru ei. Bascii au cerut, de asemenea, în cadrul reuniunii, celeritate, angajament din partea celorlalte comunități autonome și ca guvernul să nu uite să implementeze un plan integral de imigrație. Există și comunități care au rețineri legitime și nu doar ideologice. Unele se tem că transferurile ar putea altera modelele lor de primire bazate, de exemplu, pe menținerea minorilor în centre cu puține locuri pentru a le oferi o îngrijire mai bună.
Următorul pas pentru a pune în aplicare transferurile prevăzute în iulie va fi aprobarea decretului regal care va detalia pașii de urmat. Textul, care ar trebui aprobat în iunie, va conține detaliile procedurii: de la cine ia deciziile la ce se întâmplă în cazul în care responsabilii pentru copii dintr-o comunitate nu respectă mandatul de a primi minorii transferați.
