În câteva cuvinte
Liderul AUR, George Simion, a fost principalul câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale în rândul diasporei românești, obținând 61% din voturile exprimate în străinătate. Cu un rezultat solid la nivel național, dar insuficient pentru victorie din primul tur, Simion se va confrunta în turul doi cu proeuropeanul Nicușor Dan. Printre promisiunile sale cheie se numără oprirea ajutorului pentru Ucraina și promovarea valorilor tradiționale.
Principalul câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat duminică, a fost liderul formațiunii extremiste Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion. Acesta a obținut un rezultat convingător, dar insuficient pentru a evita un al doilea tur de scrutin, programat pentru 18 mai. În această rundă, istoricul de 38 de ani se va confrunta cu proeuropeanul Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, care a reușit să obțină 20,99% din voturi.
Performanța lui Simion a depășit cu mult rezultatul său din alegerile de la sfârșitul anului trecut, unde s-a clasat pe locul al patrulea. Acestea au fost câștigate surprinzător de Călin Georgescu, un candidat relativ anonim cu idei mesianice, proruse și suveraniste. În urma controversei stârnite, serviciile secrete au declasificat, zece zile mai târziu, documente care, se presupune, indicau legături ale lui Georgescu, inclusiv prin intermediul rețelei sociale TikTok. Aceste informații au determinat Curtea Constituțională să anuleze al doilea tur de scrutin cu două zile înainte de desfășurare.
Din acel moment, Simion a preluat o parte din discursul și susținerea pe care o generase Georgescu. Cei doi au început să-și apropie pozițiile, având apariții simbolice comune, fără declarații oficiale, consolidând legăturile bazate pe platforme similare, precum oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și apărarea familiei tradiționale creștine. Discursurile lor s-au aliniat în mesaje împotriva instituțiilor democratice și au repetat un laitmotiv încă prezent: „Să dea înapoi turul doi al prezidențialelor!”
Simion afirmase anterior că nu va candida dacă Georgescu ar fi putut participa. Însă, după invalidarea candidaturii lui Georgescu, Simion a devenit principalul reprezentant al acestei linii politice, pe care, potrivit unor apropiați, ar fi învățat-o mai mult în tribunele stadioanelor, alături de grupuri ultra, decât în școlile pe care le-a urmat.
George Simion, căruia i s-a interzis intrarea în Ucraina și Republica Moldova, insistă că luptă pentru democrație, voința poporului, statul de drept și ordinea constituțională. Recent, a promis că i-ar oferi lui Georgescu o funcție importantă în stat, posibil cea de prim-ministru, deși Simion nu deține suficient sprijin parlamentar. Cele trei facțiuni politice de extremă dreaptă cumulează circa 35% din locurile din Parlament.
Politicianul, care în tinerețe a participat la proteste pentru unirea României cu Republica Moldova, se definește drept „trumpist” și s-a aliniat mișcării „Make America Great Again”. De asemenea, se opune căsătoriei homosexuale și neagă efectele schimbărilor climatice.
Duminică, politicianul cu ideologie ultranaționalistă a atras voturile susținătorilor săi și pe cele ale lui Georgescu, adunând încă aproximativ 400.000 de voturi față de baza sa, ajungând la un total de 3,8 milioane. Dintre acestea, 600.000 provin din Diaspora, reprezentând 61% din totalul voturilor exprimate de românii din străinătate.
„Dragi români din străinătate, frații și surorile noștri din Diaspora, voi, cei care ați plecat nu că ați vrut, ci că v-au împins, voi, cei care purtați România în suflet, chiar și atunci când pașaportul spune altceva. Astăzi ați făcut istorie”, a transmis Simion într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.
„Astăzi ați demonstrat că sângele românesc nu se diluează cu distanța, că dorul nu se stinge, ci se transformă în curaj. Că oriunde ați fi în lume, România trăiește prin voi. Am simțit pulsul vostru în fiecare secție de votare din Spania, Italia, Germania, Anglia, Franța, Irlanda, Austria și toată Europa și chiar dincolo de oceane”, a continuat liderul extremist.
În alocuțiunea sa, prin care a încercat să emoționeze electoratul, a menționat și alegerile anulate anterior. „Știu că v-au furat votul în decembrie. Ați votat pentru Călin Georgescu, pentru demnitate, lumină, pace, pentru o Românie condusă de oameni drepți. Votul acela a fost șters, ignorat, anulat, așa cum (guvernanții) voiau să facă și cu mine”, a afirmat liderul AUR, partid pe care l-a fondat în 2019 și care este acum a doua forță politică în Parlament.
Conservatorii naționaliști din blocul comunitar, precum premierii Ungariei, Viktor Orbán, și Italiei, Giorgia Meloni, ar vedea cu ochi buni venirea sa la putere. Partidul său face parte din aceeași familie politică europeană cu partidul liderului italian, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. De asemenea, membri ai administrației Trump, precum vicepreședintele J. D. Vance, au criticat democrația românească pentru anularea scrutinului precedent.
„România este la un pas de suveranism. Evitarea acestui pas este extrem de dificilă. Probabil că va trebui să trecem prin aventura extremismului de dreapta până când votanții, care astăzi se bucură că au lovit 'sistemul', vor înțelege magnitudinea dezastrului economic și politic ce va urma”, consideră analistul politic Dan Tăpălagă.
