În câteva cuvinte
Se observă o creștere semnificativă a numărului de concedii medicale cauzate de probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Experții și sindicatele corelează această situație cu condițiile de muncă și solicită schimbări legislative și o abordare nouă a siguranței ocupaționale.
Impactul problemelor de sănătate mintală asupra sferei muncii devine un fenomen tot mai vizibil. Într-o serie de țări, de exemplu, în Spania, se înregistrează o creștere semnificativă a numărului de concedii medicale legate de afecțiuni psihice, începând cu debutul pandemiei COVID-19.
Conform celor mai recente date, din 2020, numărul acestor concedii în Spania a crescut cu 72%, atingând 643.681 de cazuri în 2024. Predominant acestea sunt forme ușoare de anxietate și depresie. Femeile reprezintă majoritatea (58%) celor care solicită astfel de concedii. Deși aceste absențe constituie mai puțin de o zecime din totalul cazurilor de incapacitate de muncă, ele sunt printre cele mai lungi (în medie 108 zile), fiind depășite doar de concediile legate de tumori sau afecțiuni cardiovasculare.
Este de remarcat faptul că aproximativ 80% dintre aceste concedii apar în contextul unui loc de muncă precar. Acest lucru indică modul în care, în ciuda cifrelor macroeconomice bune din ultimii ani, se combină azi creșterea prețurilor la bunurile de consum de bază și înrăutățirea condițiilor de viață cu dimensiunea profesională: condiții proaste de muncă, dezumanizare în mediul de lucru și salarii mici – unul dintre punctele slabe ale pieței muncii moderne.
Sindicatele au solicitat justificat guvernului să clarifice în legislația privind prevenirea riscurilor profesionale tipurile de amenințări care pot declanșa probleme de sănătate mintală la locul de muncă. De asemenea, și-au exprimat îngrijorarea că utilizarea de către unele companii a tehnologiilor de monitorizare a activității angajaților (cum ar fi geolocația sau analiza atenției) poate contribui la creșterea anxietății. În plus, conform experților, este necesar să se combată birocrația și colapsul sistemului de asigurări sociale pentru a evita abuzurile.
Pe de altă parte, este alarmant faptul că sectoarele care înregistrează cel mai mare număr de astfel de concedii sunt sănătatea și educația – doi piloni cheie, dar foarte solicitați, ai statului bunăstării. Mai exact, 24% dintre medici suferă de așa-numitul sindrom burnout – o tulburare cauzată de stresul cronic la locul de muncă, iar un sfert dintre specialiștii care cer ajutor o fac pentru probleme de sănătate mintală. În domeniul educației, jumătate dintre profesori declară că munca lor le provoacă o epuizare emoțională „semnificativă”.
Este urgent ca, pe lângă consolidarea asistenței medicale – prin alocarea unui număr mai mare de psihologi și psihiatri – să se mizeze pe soluții structurale care să vizeze condițiile de muncă. Concediile pentru sănătate mintală necesită o abordare complexă, care nu se limitează întotdeauna doar la medicamente. În secolul XXI, este important să se integreze sănătatea mintală în sistemul general de sănătate și, în contextul activității profesionale, să se dezvolte o noțiune de siguranță care să includă atât prevenirea riscurilor fizice, cât și a celor psihologice.
