În câteva cuvinte
Jurnalista Txell Feixas a vorbit despre cartea sa „Aliadas”, dedicată luptei împotriva căsătoriilor timpurii în Liban prin crearea unei echipe de baschet feminin în tabăra de refugiați Shatila. Ea a discutat complexitatea problemei, rolul bărbaților și al religiei, precum și starea mișcării feministe în Orientul Mijlociu.
Jurnalista spaniolă Txell Feixas, care a acoperit evenimentele din Orientul Mijlociu din Beirut timp de mulți ani, a publicat recent cartea sa, „Aliadas” (Aliatele). În această lucrare, ea povestește cum crearea primei echipe de baschet feminin pentru copii din Liban, în tabăra de refugiați palestinieni Shatila, a reprezentat o revoluție feministă.
Cartea are la bază povestea reală a unui tată, Majdi, care a înființat echipa în 2012 pentru a-și proteja fiica de căsătoria timpurie. Acest proiect, pornit ca o inițiativă personală a unui părinte, s-a transformat în ceva mult mai amplu – o mișcare puternică pentru drepturile fetelor și femeilor într-unul dintre cele mai defavorizate locuri din regiune.
Într-un interviu, Feixas subliniază că mariajul infantil rămâne o problemă gravă nu doar în Shatila, ci în întreg Libanul, unde vârsta minimă legală pentru căsătorie variază în funcție de confesiunea religioasă, ajungând uneori chiar la nouă ani. Jurnalista accentuează importanța înțelegerii motivelor părinților care permit astfel de căsătorii. Adesea, aceasta nu se întâmplă din dorința de a face rău fiicelor lor, ci din cauza dezinformării, lipsei de educație și a tabuurilor. În contexte de sărăcie extremă, precum cel din Shatila, factorul economic joacă un rol semnificativ: familiile primesc o zestre, sperând că fiica va avea o viață mai bună, dar adesea aceste căsătorii eșuează, iar fetele rămân marginalizate.
Feixas abordează și rolul religiei, menționând că, deși uneori căsătoriile timpurii sunt justificate prin argumente religioase, mulți lideri religioși neagă acest lucru. Este esențial să fie implicați în lupta împotriva acestei probleme nu doar femeile, ci și bărbații, inclusiv personalități religioase, deoarece în societățile patriarhale bărbații ascultă adesea doar de alți bărbați.
Tabăra Shatila este descrisă în carte ca un „personaj” complex. Este un loc cu condiții extrem de dificile: labirinturi de străzi înguste, insalubre, probleme constante cu electricitatea și apa. Locuitorii taberei se confruntă cu discriminare din partea guvernului libanez, ceea ce îi face și mai vulnerabili. Cu toate acestea, Feixas a dorit să arate și latura luminoasă a Shatilei, unde există loc pentru iubire și rezistență în fața greutăților.
Echipa de baschet nu doar oferă fetelor o șansă de a ieși din ghetou, ci creează și punți între diferite comunități. Joacă fete din Shatila, Beirut, refugiate siriene și palestiniene, stabilind legături și sprijinindu-se reciproc, inclusiv în contextul evenimentelor din regiune, cum ar fi conflictul din Gaza.
Jurnalista atinge tema stereotipurilor, în special ideea despre „femeia arabă” ca fiind un tip unitar, ignorând diversitatea țărilor și culturilor. De asemenea, ea contrazice ideea unei stagnări a feminismului în Orientul Mijlociu. Deși crizele (economice, pandemie) sunt adesea folosite de patriarhat pentru a diminua drepturile femeilor, mișcarea este vie, doar că acum poate acționa mai puțin vizibil, clandestin, ca, de exemplu, în Iran. Feixas își exprimă optimismul cu privire la viitor.
Cartea „Aliadas” nu este doar o poveste despre un proiect specific, ci și o reflecție mai amplă asupra luptei pentru drepturile femeilor într-o regiune complexă, despre depășirea stereotipurilor și despre forța ascunsă a rezistenței.
