
În câteva cuvinte
Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a întâmpinat dificultăți neașteptate la validarea sa, eșuând în primul tur de vot. Incidentul a scos la iveală fragilitatea coaliției de guvernare și a evidențiat riscurile generate de creșterea popularității partidului de extremă dreapta AfD.
Preiarea mandatului de către noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a început cu dificultăți neprevăzute. Marți, el nu a reușit să obțină majoritatea absolută în primul tur de vot, aruncând pentru câteva ore Germania într-o criză politică fără precedent. Așa ceva nu s-a mai întâmplat de la fondarea Republicii Federale în 1949.
Un grup de deputați, a căror identitate și culoare politică au rămas necunoscute peste noapte din cauza votului secret, a votat împotriva propriului candidat și a semănat neliniște în parlament. Totuși, la a doua rundă de vot, rebelii s-au disciplinat și Merz a fost ales.
Investitura problematică a cancelarului s-a încheiat bine, atât pentru Germania, cât și pentru Europa, care are nevoie de un guvern stabil în prima sa putere economică și într-un moment de instabilitate globală în fața provocărilor venite de la Donald Trump și Vladimir Putin. Deși politica germană a fost pusă sub tensiune, sistemul a funcționat și a permis organizarea în câteva ore a unui al doilea vot și alegerea lui Merz.
Dar au rămas semnale îngrijorătoare. Coaliția creștin-democraților și social-democraților este fragilă: a eșuat în momentul decisiv și poate eșua din nou. Este adevărat că, pe viitor, va fi mai dificil pentru cei nesupuși să voteze împotrivă pe față. Dar majoritatea, cu o marjă de doar 12 deputați, este prea restrânsă pentru a garanta că spaima nu se va repeta.
Și mai îngrijorătoare este această situație într-un hemiciclu în care al doilea grup ca mărime este format din Alternativa pentru Germania (AfD), care promovează idei contrare Constituției. Episoadele de instabilitate democratică precum cel trăit în Bundestag pot fi combustibil pentru AfD. Dacă noul guvern vrea să își respecte promisiunea de a împiedica acest partid să adune în continuare sprijin în societate, demonstrațiile de slăbiciune și diviziune sunt o rețetă proastă.
Merz, cu o vastă carieră parlamentară și în sectorul privat, s-a dovedit la investitură un lider care nici măcar în propriul partid, și cu atât mai puțin în coaliție, nu are asigurată majoritatea, acum și în viitor.
Merz nu este neapărat condamnat să fie din start o “rață șchioapă”. Noul cancelar este un conservator pragmatic, care a demonstrat deja în campanie și în lunile următoare capacitatea sa de reacție, adoptând, de exemplu, un plan de îndatorare de aproape un trilion de euro pentru a investi în apărare, infrastructură și mediu. El trebuie să trimită semnale privind angajamentul său față de suveranitatea europeană promovată de președintele francez Emmanuel Macron și reînarmarea exemplificată de Polonia prim-ministrului Donald Tusk. Europa îl așteaptă.