În câteva cuvinte
Marsilia se confruntă cu o escaladare dramatică a violenței legată de traficul de droguri, cu bande care folosesc metode brutale inspirate de cartelurile sud-americane. Situația este agravată de sărăcie și probleme sociale profunde, iar crimele sunt coordonate inclusiv din închisori.
Marsilia, al doilea cel mai populat și cel mai vechi oraș al Franței (aproximativ 850.000 de locuitori), a devenit un simbol al luptei împotriva violenței și a traficului de droguri. Orașul, odinioară un hub important pentru contrabanda cu heroină ("conexiunea franceză"), se confruntă acum cu bande criminale care au preluat metodele brutale ale cartelurilor sud-americane.
Zonele de nord ale Marsiliei, cunoscute sub numele de "quartiers nord", sunt caracterizate de sărăcie extremă, degradare și lipsă de oportunități, devenind fiefuri pentru bandele de traficanți. Aici, tineri, uneori chiar minori, operează puncte de control improvizate, inspectând mașinile localnicilor și impunându-și propria lege, cum se întâmplă în cartierul Malpassé.
Situația s-a agravat odată cu ascensiunea rapidă a bandei DZ Mafia. Apărută în 2023 prin fuziunea mai multor grupări mici, DZ Mafia a eliminat rivali puternici, precum clanul Yoda, și a devenit aproape hegemonică în departamentul Bouches-du-Rhône, extinzându-și influența la nivel național. Metodele lor, incluzând acte de barbarie și tortură, sunt vădit inspirate de cartelurile din America Latină.
Recent, o serie de crime de o violență extremă au șocat Franța. În octombrie 2024, un adolescent de 15 ani a fost înjunghiat de 50 de ori și ars de viu într-un tomberon. Câteva zile mai târziu, un băiat de 14 ani a executat un șofer de Bolt care a refuzat să-l aștepte, împușcându-l în ceafă. Ambele crime au fost coordonate de aceeași persoană dintr-o închisoare din apropiere.
Coordonarea activităților criminale din spatele gratiilor reprezintă o problemă majoră. S-a constatat că tulburările recente din oraș, inclusiv atacuri cu cocktailuri Molotov și împușcături, au fost dirijate de un deținut afiliat DZ Mafia. Aceasta arată că închisorile nu mai asigură o izolare eficientă a liderilor bandelor.
Poliția din Marsilia recunoaște provocările. Comisarul Philippe Frizon descrie DZ Mafia ca pe un fenomen nou, inspirat de rețele internaționale puternice, precum Mocro Maffia din Belgia/Olanda, și de brutalitatea cartelurilor sud-americane. Se constată o scădere a vârstei infractorilor, implicarea femeilor în traficul de droguri și "delocalizarea" asasinatelor.
Guvernul francez a declarat războiul împotriva traficului de droguri o prioritate națională. Se pregătesc măsuri legislative pentru a trata aceste grupuri ca organizații mafiote, crearea de tribunale și închisori speciale pentru izolarea liderilor periculoși, modelându-se după experiența Italiei în lupta anti-mafia.
Totuși, rădăcinile violenței se află și în problemele sociale profunde ale orașului. În 41 de cartiere, jumătate din populație trăiește sub pragul sărăciei. Mulți locuiesc în blocuri construite rapid în anii '60-'70 pentru imigranții algerieni, care s-au degradat și au devenit focare de sărăcie și recrutare pentru bande.
În ciuda suferinței, familiile victimelor și localnicii refuză să cedeze. Membri ai asociațiilor victimelor traficului de droguri, care au trecut prin experiențe cumplite, insistă că Marsilia este casa lor și că infractorii ar trebui să plece. Această situație complexă, în care sărăcia, eșecul politicilor sociale și o criminalitate din ce în ce mai sofisticată se împletesc, reprezintă o provocare majoră pentru statul francez.
