În câteva cuvinte
UE își întărește tonul critic față de Israel pe fondul crizei umanitare din Gaza și a planurilor de ocupație. Mai multe state membre UE sugerează revizuirea relațiilor și sprijină ideea recunoașterii statului palestinian.
Uniunea Europeană și-a înăsprit considerabil poziția față de acțiunile Israelului în Fâșia Gaza. Blocajul total al ajutorului umanitar impus de Israel de peste două luni și informațiile privind planurile de strămutare forțată a palestinienilor par să fi modificat răspunsul, până acum timid, al Europei.
De la Paris la Varșovia, trecând prin Bruxelles și Haga, lideri și oficiali europeni de rang înalt au intensificat vizibil criticile la adresa Guvernului Benjamin Netanyahu. Aceștia au cerut Israelului să nu “militarizeze” ajutorul umanitar și să respecte dreptul internațional.
Chiar și o țară aliniată până acum mai mult cu Israelul, cum ar fi Țările de Jos, propune revizuirea acordului UE-Israel și lansarea unei “reflecții ample” asupra relației bilaterale, invocând “încălcări” ale dreptului internațional.
Situația umanitară catastrofală din Gaza a dominat o parte a primei întâlniri dintre președintele francez Emmanuel Macron și noul cancelar german Friedrich Merz la Paris. Aceștia au descris situația din Gaza ca fiind “cea mai critică văzută vreodată”, iar “strămutările forțate ale populației” – o “reacție inacceptabilă”, îndemnând Israelul să redeschidă accesul pentru ajutorul umanitar.
Spania, la rândul său, dorește să promoveze o propunere de rezoluție la Națiunile Unite pentru a condamna acțiunile Israelului în Gaza și pentru a opri “uciderea de nevinovați”. Premierul spaniol Pedro Sánchez a subliniat că comunitatea internațională nu poate rămâne impasibilă.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, împreună cu comisari europeni, au cerut Israelului, într-o declarație comună, să garanteze “respectul total” al dreptului umanitar internațional. La sosirea sa la Varșovia, unde miniștrii de externe ai UE au o întâlnire informală, Kallas a descris situația ca fiind “insuportabilă” și a oferit ajutorul UE pentru distribuirea ajutorului umanitar, “dacă nu are încredere în alți actori”.
În ajunul reuniunii, ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp a trimis o scrisoare șefei diplomației europene, solicitând “revizuirea” respectării de către Israel a articolului 2 din acordul de asociere UE-Israel, care stipulează că relațiile se bazează pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice. Veldkamp consideră blocajul umanitar o încălcare a obligațiilor Israelului conform dreptului internațional umanitar și, prin urmare, a articolului 2 din acord, susținând că deciziile recente ale guvernului Netanyahu “necesită o reflecție și o discuție mai amplă despre relația noastră cu Israelul”. Acesta a explicat că gestul este menit să transmită un “semnal foarte clar” guvernului israelian în fața situației “catastrofale” din Gaza.
Răbdarea europeană pare să se epuizeze. Premierii Țărilor de Jos și Belgiei au calificat, de asemenea, planurile israeliene de a prelua controlul asupra întregii Gaze drept “îngrijorătoare”, iar imaginile catastrofei umanitare drept “insuportabile”. Partidul naționalist flamand N-VA din Belgia, un partener important în coaliția guvernamentală și până acum foarte aliniat cu Israelul, s-a declarat dispus să sprijine planul Franței de recunoaștere a statului palestinian.
În plus, miniștrii de externe ai acestor patru țări, alături de Islanda (care a recunoscut statul palestinian în 2011) și Luxemburg, au emis o declarație comună, avertizând Israelul că planurile sale de extindere a operațiunilor militare și stabilire a unei prezențe israeliene prelungite în Fâșia Gaza “ar însemna depășirea încă unei linii, ar marca o nouă și periculoasă escaladare și ar pune în pericol orice perspectivă a unei soluții viabile cu două state”.
Ministrul luxemburghez Xavier Bettel a declarat că acțiunile guvernului israelian sunt o “rușine” și că “trebuie să creștem presiunea asupra Israelului”. Ministrul spaniol José Manuel Albares a solicitat, de asemenea, în scrisoarea sa către Kallas, discutarea “catastrofei umanitare” în Gaza.
