Roma. — Un fum negru apărut miercuri seară deasupra Capelei Sixtine a semnalat că, în urma primei votări, noul Papă nu a fost încă ales. Zeci de mii de credincioși se adunaseră în Piața Sf. Petru din Vatican, așteptând cu nerăbdare rezultatul. Fumul a ieșit între orele 19:00 și 19:30, marcând încheierea primului scrutin din cel mai numeros conclav din istorie.

Ceremonia de alegere a Papei a început după anunțul „Extra omnes” („Toți afară”) și închiderea ușilor Capelei Sixtine. Cu toate acestea, niciun candidat nu a obținut majoritatea necesară de două treimi din voturi (89 din 133 de cardinali electori). Votul va continua joi, cu patru runde programate: două dimineața și două după-amiaza.

Apariția fumului negru la primul scrutin era de așteptat. Niciodată în istorie un Pontif nu a fost ales din prima votare, și era cu atât mai puțin probabil într-un conclav de o asemenea amploare, unde se cere un procentaj atât de mare de voturi. În plus, Colegiul Cardinalilor este profund divizat. Lupta decisivă se va da joi.

După primul vot, cardinalii au o primă imagine reală a echilibrului inițial de forțe. Listele preliminare cu "papabili" și speculațiile din ultimele zile se estompează, lăsând loc calculilor bazate pe realitate. Conversațiile din reședința Santa Marta, după ieșirea din Capela Sixtină, vor permite primele reflecții și mișcări strategice ale voturilor.

Probabil, în prima și a doua votare de joi, unii dintre candidații cu puține voturi vor ieși din cursă, în timp ce doi sau trei cardinali vor începe să acumuleze sprijin. Cu excepția unui proces foarte rapid în cursul dimineții, momentul cheie va fi după-amiaza. Atunci se va vedea dacă blocurile de voturi sunt dispuse să cedeze sau lupta va continua.

Deși există o senzație de confuzie, nu ar fi prima dată când cardinalii își păstrează intențiile secrete și produc surprize. Totul se va ști joi seară. Dacă însă blocurile de voturi rezistă și niciun candidat nu reușește să se desprindă, situația s-ar putea prelungi până vineri. Acest scenariu ar fi o noutate în comparație cu ultimele conclave din 2005 și 2013, rezolvate în 24 de ore. O prelungire ar deschide spațiul pentru candidați alternativi, de pe "linia a doua", cu potențial de consens.

O mare necunoscută este soarta cardinalului Pietro Parolin. Dacă conclavul se prelungește, el ar putea fi perdantul, deși era considerat unul dintre cei mai solizi candidați inițiali, cu aproximativ 40 de voturi estimate la start. Dacă alegerea ar fi rapidă, el ar fi, conform previziunilor, cel care ar apărea la balconul Sf. Petru. Însă, dacă nu reușește să creeze rapid consens în jurul său, își va pierde șansele. O altă ipoteză este o alegere rapidă a unui candidat surpriză, necunoscut presei, printr-o operațiune discretă.

Lista candidaților vehiculați este lungă: italienii Matteo Zuppi și Gianbattista Pizzaballa, francezul Jean-Marc Aveline, americanul Francis Robert Prevost, maltezul Mario Grech, filipinezul Pablo Virgilio David, suedezul Anders Arborelius, portughezul José Tolentino de Mendonça și doi spanioli. În total, s-au menționat circa 30 de nume în ultimele săptămâni.

În decizia de a ceda în fața unui rival, favoriții trebuie să cântărească generozitatea, încrederea în providență și, mai ales, ceea ce îi preocupă cel mai mult pe cardinali: unitatea Bisericii. Un conclav prelungit, care transmite o imagine de diviziune, a stârnit mereu îngrijorare. Pontificatul Papei Francisc a creat rupturi interne și polarizare, mai ales din cauza opoziției acerbe a sectorului cel mai tradiționalist și conservator față de reformele sale.

Decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, a făcut referire la această problemă în întâlnirile preliminare, subliniind chemarea puternică la menținerea unității Bisericii, o unitate care nu înseamnă uniformitate, ci "o comuniune fermă și profundă în diversitate", fidelă Evangheliei.

Cu toate acestea, dacă conclavul nu se încheie joi, probabil că lupta a continuat, iar teama de percepția externă a fost lăsată deoparte. O parte susține ireversibilitatea drumului deschis de Francisc, iar cealaltă vede Biserica în pericol de schismă fără o schimbare de direcție. Dar, în cele din urmă, pentru a ajunge la o decizie, ambele tabere și numeroasele grupuri intermediare vor trebui să negocieze și să convină asupra unui candidat conciliator.