O recentă "pană" temporară a rețelelor sociale a forțat adolescenții să se deconecteze de la lumea virtuală pentru câteva ore. Pentru mulți, a fost o revelație: "Niciodată nu am ascultat radioul atât de mult timp", mărturisesc elevi dintr-un liceu din Pontevedra, Spania. Ei au vizitat un post de radio local în cadrul unui proiect menit să încurajeze înființarea de posturi de radio școlare.

La două zile după întreruperea electricității, acești tineri învață secretele undelor: cum să structureze un podcast, cum să vorbească la microfon astfel încât să nu plictisească, cum să înregistreze sunet de calitate. "Copiilor le place, probabil vin crezând că scapă de ore, dar apoi când văd cum e, se transformă și se prind. E uluitor", spune jurnalistul Alfonso González, care le predă.

Proiectul își propune să învețe școlile și liceele să folosească radioul ca instrument educațional. La prima ediție participă 146 de centre de învățământ din provincii precum Pontevedra și A Coruña. Mulți aveau echipamente, dar nu știau cum să le folosească. Succesul programului este atât de mare încât anul viitor se intenționează extinderea sa la liceele vocaționale și învățământul profesional.

Promotorii subliniază beneficiile majore pe care le aduce radioul pentru tineri. Tehnicile radiofonice îmbunătățesc dicția și fluența lecturii, antrenează imaginația și îi ajută să scape de frica de a vorbi în public. Elevii învață, de asemenea, să investigheze un subiect. "Școlile din mediul rural sunt cele mai implicate. Iar elevii lor citesc mai bine", afirmă Mamen Hermida, director adjunct al postului de radio, a cărei bunic a fost unul dintre pionierii radioului în Spania. În onoarea sa au fost create premii care vor recompensa cele mai bune podcasturi realizate de școlile participante.

Alfonso González le explică elevilor cum să înregistreze interviuri: "Microfonul nu trebuie lipit de gură pentru că distorsionează; nici la trei metri distanță, pentru că va capta zgomotul ambiental". Trebuie să pregătească trei sau patru întrebări fundamentale. Și la montajul podcastului, avertizează el, primele 30 de secunde sunt cruciale: "Dacă începe plictisitor, ascultătorul va schimba imediat. Nu contează cât de genial e conținutul la minutul 25. Dacă se vede că citiți, creierul se deconectează și el".

González se arată îngrijorat de dezinformarea pe care a detectat-o la majoritatea tinerilor: "Noile generații sunt foarte deconectate de mass-media tradiționale. Ei cred că rețelele [sociale] sunt media [de informare]. Marea majoritate sunt total neinformați. E ca și cum ar trăi într-o lume virtuală paralelă". De aceea, apără necesitatea ca media să se apropie de școli. "Trebuie să corectăm această breșă, altfel vom avea oameni analfabeți din punctul de vedere al comunicării, oameni care nu vor ști ce se întâmplă în jurul lor și nu vor avea criterii pentru a-și forma o opinie. E grav".

Jurnalista Luz Espiño se ocupă să-i învețe pe tineri cum să-și folosească vocea la maximum. Corpul, explică ea, este "ca un instrument" și trebuie să fie bine poziționat pentru a permite vocii să sune bine. "Nu trebuie să vă forțați vocea, nu trebuie să vocalizați prea mult", insistă ea. Le face o probă la microfon cu diverse texte: o poezie, un spot publicitar, o transmisie sportivă, o știre. "Puneți emoție în voce, trebuie să transmiteți. Dacă trebuie să gesticulați, gesticulați". La scurt timp, ei vor debuta în direct.

În plină pană de curent, González a întâlnit pe stradă un grup de tineri adunați în jurul unui tranzistor. Două zile mai târziu, studenții care participă la atelier îi mărturisesc că, odată cu întreruperea electricității, au descoperit că radioul servește la mult mai mult decât ascultarea muzicii: "Sperăm ca 50% să continue să asculte radio, dar cine știe. Rămâne de văzut dacă acele tranzistoare cu baterii pe care le-au cumpărat nu vor rămâne cu bateriile înăuntru și se vor strica". La postul de radio, vor încerca să evite asta.