În câteva cuvinte
Studiul realizat de ISGlobal prognozează 14 milioane de decese suplimentare până în 2030 din cauza reducerii finanțării și posibilei desființări a USAID. Aceste pierderi de vieți omenești vor afecta în special copiii și sunt legate de întreruperea programelor vitale de sănătate și dezvoltare în țările sărace.
Un nou studiu avertizează că reducerile semnificative de finanțare și posibila desființare a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) ar putea avea consecințe umanitare devastatoare. Potrivit estimărilor, până în 2030, aceste măsuri ar putea duce la 14 milioane de decese suplimentare la nivel mondial, dintre care 4,5 milioane ar fi copii sub cinci ani.
Raportul, realizat de centrul de cercetare ISGlobal în colaborare cu experți din Brazilia, Mozambic, Statele Unite și Spania, indică faptul că aceste decese ar fi cauzate de boli precum SIDA, tuberculoză, malarie, precum și de diaree, infecții respiratorii și malnutriție. Cercetătorii subliniază că majoritatea acestor decese ar putea fi prevenite și sunt strâns legate de sărăcie, lipsa accesului la igienă, salubritate și servicii medicale de bază.
„Există locuri unde bolnavul de SIDA sau copilul subnutrit nu pot rezista săptămâni. Moartea este imediată”, afirmă Davide Rasella, cercetător la ISGlobal și unul dintre autorii principali ai studiului. El subliniază că reducerile bruște afectează în mod deosebit populațiile cele mai vulnerabile, care nu au capacitatea de a face față unei dispariții subite a finanțării.
Studiul evidențiază impactul concret al suspendării finanțării americane. De exemplu, 25% dintre entitățile care luptă împotriva tuberculozei în 31 de țări și-au paralizat activitatea. Programul Alimentar Mondial (PAM) a fost nevoit să reducă asistența în Africa de Sud, expunând 27 de milioane de persoane la foamete extremă pe fondul unei secete severe. De asemenea, există riscul înregistrării a 15 milioane de cazuri noi și 107.000 de decese suplimentare din cauza malariei, din cauza suspendării programelor de combatere a bolii.
Sistemul s-ar putea adapta unei absențe de fonduri, dar nu dacă se face într-un mod atât de drastic și împotriva unor persoane fără nicio reziliență, care nu au cum să facă față acestei dispariții subite a finanțării. Davide Rasella, ISGlobal
Pe lângă pierderile de vieți omenești, aceste reduceri „riscă să inverseze decenii de progres în sănătatea și dezvoltarea socioeconomică în țările cu venituri mici și medii”, avertizează cercetarea ISGlobal.
Pentru a-și susține concluziile, experții au analizat impactul pozitiv al activității USAID din trecut. Agenția gestiona, până de curând, 43% din fondurile alocate de guvernele lumii pentru ajutorul de dezvoltare. În ultimii 20 de ani, programele finanțate de USAID au contribuit direct și indirect la prevenirea a peste 91 de milioane de decese la nivel mondial, aproape o treime dintre acestea fiind în rândul copiilor.
„USAID a contribuit la o reducere de 15% a mortalității globale”, se arată în studiu. Mai specific, fondurile agenției au ajutat la reducerea numărului de decese cauzate de tuberculoză cu 74%, de malarie cu 53%, și de bolile tropicale neglijate cu 51%.
Milioane de decese evitabile
Situația s-a agravat la sfârșitul lunii ianuarie, când a fost luată decizia de a îngheța fondurile pentru ajutorul de dezvoltare pe o perioadă de 90 de zile, în vederea reevaluării pertinenței acestora. La momentul actual, potrivit informațiilor disponibile, 83% dintre programele coordonate de USAID au fost anulate, deși decizia este contestată în instanță.
„Copiii vor suferi în mod special din cauza acestor reduceri. Paradoxul este că vorbim mereu despre raportul cost-eficiență atunci când investim în sănătate, și nu există acțiune mai eficientă la nivel global decât salvarea vieții unui copil într-o țară africană. Ei sunt atât de vulnerabili încât cu puțini bani putem salva multe vieți”, subliniază Rasella.
Principala destinație a bugetului USAID era Africa Subsahariană. Datorită programelor agenției, persoane din țări precum Zambia puteau fi vaccinate, mergea la școli publice cu personal calificat, primeau asistență alimentară, beneficiau de tratament antiretroviral împotriva SIDA sau participau la programe de prevenire a malariei.
„În acest moment, se publică diverse studii pentru a calcula impactul acestei înghețări bruște a fondurilor și majoritatea arată rezultate similare și la fel de dramatice: aceste reduceri americane și ale altor agenții de cooperare din alte țări vor cauza consecințe tragice”, avertizează Rasella.
Expertul menționează și faptul că alte țări occidentale, printre care Marea Britanie, Franța, Olanda și Belgia, au anunțat reduceri ale volumului lor de ajutor pentru dezvoltare, ceea ce agravează criza de finanțare a cooperării internaționale.
Nu există acțiune mai eficientă la nivel global decât salvarea vieții unui copil într-o țară africană. Ei sunt atât de vulnerabili încât cu puțini bani putem salva multe vieți. Davide Rasella, ISGlobal
Efectul de cascadă
Rasella atrage atenția că studiile publicate se concentrează pe anumite aspecte și „nu iau în considerare efectul de cascadă” al reducerilor în curs și al celor viitoare. „Există decese care nu pot fi cuantificate în aceste studii, care se concentrează pe decesele cele mai directe”, subliniază el.
Cercetarea ISGlobal insistă că mortalitatea în țările cu venituri mici și medii este legată nu doar de boli, ci și de sărăcie, privarea de educație, lipsa accesului la servicii sanitare, igienă și salubritate. Impactul USAID asupra reducerii mortalității a venit nu doar din programele medicale, ci și din îmbunătățirea calității vieții populațiilor cu mai puține resurse.
De exemplu, studiul subliniază că programele de transferuri monetare, sprijinite de agenție, reduc mortalitatea femeilor adulte cu 20% și a copiilor cu 8% în țările cu venituri mici și medii. Fiecare an suplimentar de educație scade riscul mortalității adulte cu 1,9%, iar îmbunătățirea accesului la apă potabilă, salubritate și igienă reduce mortalitatea infantilă cu 17%.
