În câteva cuvinte
Comisia Interamericană a Drepturilor Omului, în raportul său pe 2024, a semnalat un "regres major" în domeniul drepturilor omului pe continentul american. Printre probleme se numără restrângerea spațiului civic, creșterea polarizării și slăbirea instituțiilor democratice. De asemenea, Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de politicile migratorii restrictive, inclusiv în SUA.
Comisia Interamericană a Drepturilor Omului (CIDH), organismul Organizației Statelor Americane (OSA) dedicat apărării drepturilor omului, a prezentat raportul său anual pentru anul 2024. Documentul oferă o imagine îngrijorătoare a situației drepturilor omului în țările din America, avertizând asupra unui "regres major" în acest domeniu.
Vicepreședinta CIDH, Andrea Pochak, a declarat: "Trăim una dintre perioadele de cel mai mare regres pentru drepturile omului. Mai ales pentru că nu vedem sistemul internațional suficient de puternic pentru a duce aceste lupte".
Printre cele mai alarmante tendințe identificate în raportul CIDH se numără restrângerea spațiului civic, creșterea discursurilor de ură, precum și probleme specifice în anumite țări, cum ar fi nereguli în procesul electoral din Venezuela și situația carcerelor din El Salvador. O preocupare deosebită este faptul că, potrivit Comisiei, aceste regresii nu provin neapărat din dictaturi, ci sunt "promovate în multe cazuri de guverne alese democratic". Exemplele menționate sunt El Salvador și Peru.
Raportul CIDH subliniază, de asemenea, "atacurile asupra spațiilor de multilateralism" pentru aceste discuții, ceea ce slăbește și mai mult capacitatea organismelor internaționale pentru drepturile omului de a-și desfășura eficient activitatea. "Această slăbire a Dreptului Internațional este foarte îngrijorătoare. Dar este momentul să ducem și noi lupta", a adăugat Pochak.
Documentul de 1280 de pagini evidențiază tendințe generale, inclusiv "o tendință generalizată de reducere a spațiului civic" și exercitarea libertății de exprimare, precum și "serioase provocări la principiul separării puterilor", un element esențial al democrației reprezentative, și acțiuni menite să "slăbească independența judiciară". De asemenea, se constată "o punere sub semnul întrebării crescândă" a instituțiilor democratice de către o parte a populației și o "creștere a polarizării", factori care subminează încrederea alegătorilor și creează un teren fertil pentru violența politică.
În ceea ce privește fluxurile migratorii, Comisia Interamericană anticipează "o perspectivă îngrijorătoare" pentru 2025. Autoritățile, denunță raportul, folosesc discursuri și politici stigmatizante, descriind migranții ca pe o amenințare la adresa securității naționale sau ca pe o povară economică. Aceste abordări sunt însoțite de amenințări cu detenția și deportarea în masă, afectând grav migranții și solicitanții de azil. CIDH a remarcat, de asemenea, "regresii caracterizate prin implementarea unor politici migratorii restrictive menite să limiteze deplasările și accesul la procedurile de protecție".
Multe dintre aceste probleme au fost detectate și în Statele Unite. Deși raportul nu acoperă pe deplin perioada de după revenirea lui Donald Trump, CIDH a monitorizat de mult timp problemele drepturilor omului în SUA, de la rasismul structural și violența forțelor de securitate la politicile migratorii drastice. Raportul critică în mod special deportările în masă efectuate fără o analiză individuală a cazurilor, considerându-le contrare angajamentelor în domeniul drepturilor omului.
"Țările au posibilitatea și atribuția de a-și defini politicile migratorii, dar acestea nu pot fi contrare principiilor de bază ale drepturilor omului", a subliniat Pochak, menționând cazuri de deportări ale persoanelor cu documente în regulă, cu statut de refugiat sau ale celor aflate în pericol în țara de origine.
Alte motive de îngrijorare legate de SUA includ, potrivit vicepreședintei CIDH, "încălcări ale libertății de exprimare și academice, precum și ale independenței judiciare", fenomene relativ noi în realitatea democratică a Statelor Unite. Deși aceste tendințe nu sunt exclusive SUA, impactul lor asupra altor țări din regiune este considerat foarte îngrijorător.
Deși SUA au redus drastic fondurile pentru asistența externă, acestea mențin contribuțiile la CIDH, dar folosesc o prerogativă pentru a impune restricții asupra destinației banilor, blocând fondurile pentru apărarea egalității, incluziunii și diversității. Cu toate acestea, CIDH afirmă că dispune de autonomie și resurse suficiente pentru a continua să lucreze pe aceste teme din alte surse.
Raportul dedică un capitol special situațiilor din Cuba, Venezuela și Nicaragua, considerate "situații deosebit de îngrijorătoare" în ceea ce privește deteriorarea drepturilor omului. De asemenea, preocupări intense vizează El Salvador (din cauza politicii de securitate, stării de urgență și detențiilor în masă) și Peru (care dă semne îngrijorătoare de regres după progrese treptate).
Guatemala, anterior pe lista țărilor cu probleme speciale, a ieșit din această categorie în ediția din acest an datorită schimbării de guvern, dar CIDH rămâne "un subiect de enormă preocupare" din cauza utilizării arbitrare a justiției penale pentru a "hărțui și criminaliza apărătorii drepturilor omului și liderii sociali".
Pe o notă mai pozitivă sau, cel puțin, mai mixtă, se află țări precum Columbia și Mexic. Mexicul este considerat un "far" în privința politicilor de egalitate de gen și integrare socială, deși se confruntă cu probleme serioase legate de violență, crimă organizată și dispariția persoanelor. În cazul Columbiei, a existat "o deschidere importantă" și progrese în domeniul justiției, deși CIDH continuă să monitorizeze acordul de pace și violența persistentă.
