Legea este clară: orașele cu peste 50.000 de locuitori trebuie să stabilească o Zonă cu Emisii Reduse (ZBE) cu acces limitat pentru vehiculele poluante. Ceea ce ar fi trebuit să fie de la sine înțeles odată cu sosirea anului 2023, nu s-a întâmplat în multe dintre cele 24 de municipalități din regiunea Madrid obligate prin numărul de locuitori.

ZBE, „în care administrațiile autonome și locale vor juca un rol cheie”, sunt o realitate în doar 10 orașe din Comunitatea Madrid, deși toate, cu excepția capitalei, au implementat măsurile cu întârziere. Mai mult, unele dintre ele au fost implementate într-un mod care sugerează că obiectivul era bifarea unei sarcini de pe listă, mai degrabă decât contribuția la scăderea indicilor de poluare atmosferică.

În timp ce partidele de stânga par să coincidă în privința necesității și a extinderii restricțiilor, Partidului Popular (PP) îi este greu să mențină un criteriu fix între primarii și consilierii săi. O analiză indică faptul că în majoritatea localităților tendința este de a respecta normativul, sau cel puțin de a se angaja să îl studieze, dar întotdeauna încercând să stabilească ZBE cu minimele posibile.

Șapte dintre cele 10 municipalități care respectă legea sunt guvernate de PP. Madrid capitala (3.280.782 locuitori) a fost prima și s-a încadrat în perioada marcată. La 1 ianuarie 2022, Primăria a stabilit că întregul municipiu devine ZBE. De fapt, prima dintre ZBE-urile capitalei a fost lansată de Manuela Carmena (stânga) la sfârșitul mandatului său, în 2018.

Când José Luis Martínez-Almeida (PP) a ajuns la primărie în 2019 cu promisiunea de a abroga Madrid Central, nu a făcut-o, dar a diminuat măsurile și a stabilit două ZBE de protecție specială delimitate. Pentru Primăria Almeida, strategia sa anti-poluare luptă împotriva poluării promovând în același timp dezvoltarea economică. Din 2022, capitala a reușit să atingă parametri de calitate a aerului conform normativelor europene.

Rivas-Vaciamadrid (183.219 locuitori), guvernat de o coaliție de stânga, nu doar că a întârziat temporal (ZBE-ul a fost activat în februarie 2024), dar este și una dintre cele mai restrictive din comunitate, cu mai multe zone interzise, printre care și cele din jurul școlilor, pe unde nu pot trece nici măcar mașinile electrice în timpul orelor de curs. PP s-a opus acestor restricții deoarece, afirmă un purtător de cuvânt al popularilor din acel municipiu, Primăria are „singurul scop de a colecta bani” și că aceste ZBE provoacă „confuzie și disconfort printre locuitori” și „blocaje” pe străzile adiacente.

Dintre cei care au respectat, partea opusă o constituie primării precum cea din Alcalá de Henares (196.888 locuitori), guvernată de PP-Vox, și Las Rozas (95.725 locuitori), de la PP, care au urmat o strategie diferită pentru a implementa ZBE-ul lor: activarea doar atunci când se notifică existența poluării. Las Rozas a aprobat ZBE-ul în noiembrie 2024 urmând acest model, care depinde de „activarea protocolului pentru episoade de poluare” de către Comunitatea Madrid. În Alcalá, primarul Judith Piquer a clarificat că au activat-o la începutul acestui an deoarece Guvernul central îi „amenința” cu retragerea finanțării dacă nu respectau. „Care vor fi restricțiile? Doar în cazul nivelurilor ridicate de poluare, care nu s-au mai înregistrat din 2015”, a informat un purtător de cuvânt municipal.

Dacă se vorbește de ZBE-uri la minim, Boadilla del Monte (62.627 locuitori) a fost un exemplu, fapt cu care chiar se mândrește guvernul municipal condus de PP. Din martie 2025 au aprobat restricțiile pentru o zonă de 0,1 kilometri pătrați și cu 18 excepții pentru a facilita și mai mult accesul în acea zonă pentru mașinile poluante. „Este cea mai light din țară”, a scris Primăria pe contul său de X într-o publicație la care au adăugat emoticonul unei mâini făcând simbolul victoriei.

La Ordenanza Reguladora de la Zona de Bajas Emisiones de Boadilla, que hemos creado por obligación y es la más light dДжерело новини ✌️, es noticia 📺 y no ha dudado en hacerse eco de ella 🚗🏍

— Ayuntamiento de Boadilla del Monte (@Ayto_Boadilla)

Torrejón de Ardoz (134.733), Alcobendas (117.041) și Tres Cantos (50.187), toate de la PP, s-au alăturat listei ZBE-urilor în plină funcționare începând cu acest an 2025. În Alcobendas și Tres Cantos, primarii s-au îngrijit să clarifice că o fac „din obligație”. Móstoles (208.761) și Fuenlabrada (189.891), cu primari de la PSOE, se adaugă celor care le-au activat deja, iar în ambele cazuri, consilierii conservatori nu sunt de acord. „Mizăm pe o ordonanță informativă și nu sancționatoare”, a declarat un purtător de cuvânt al PP din Fuenlabrada. În Getafe, popularilor au mers mult mai departe și au prezentat un recurs la Tribunalul Superior de Justiție din Madrid împotriva ordonanței de reglementare și au lansat chiar o campanie de strângere de semnături pentru a o anula.

Datele colectate indică faptul că mai multe dintre cele 14 municipalități care nu respectă normele vor avea ZBE-urile lor chiar anul acesta. Cea din Móstoles (208.761 locuitori) va fi una dintre cele care va funcționa destul de riguros, iar Primăria evaluează extinderea restricțiilor și în alte zone „care îndeplinesc criteriile pe care natura normelor le impune”. Leganés (186.660), San Sebastián de los Reyes (91.083), Pozuelo de Alarcón (87.728), Majadahonda (72.179), Pinto (54.088), Valdemoro (79.100) și Aranjuez (59.762), toate de dreapta, lucrează la ZBE-urile lor, dar au anunțat deja intenția de a le reduce la minimum. Despre cea din Colmenar Viejo (53.389) sunt puține date, deși un purtător de cuvânt al guvernului a confirmat că se află în faza de redactare a ordonanței.

Alcorcón (170.296), Parla (130.577) și Coslada (80.596), toate de stânga, se află în faza de studiu. Deși nu există multe date despre caracteristicile pe care le va avea ordonanța fiecăruia dintre aceste municipalități, consilierii PP din opoziție și-au anticipat deja negativismul. „Cerem ca legea să fie respectată în mod serios și responsabil și, cel mai important, cu soluții care să nu prejudicieze în niciun caz locuitorii sau comercianții zonelor potențial afectate”, a rezumat un purtător de cuvânt al PP din Alcorcón.

În timp ce unele primării populare pun piedici, se plâng că este o obligație sau atacă ordonanța în cazul în care se află în opoziție, trei municipalități au refuzat expres să implementeze ZBE, nici acum, niciodată. Guvernul central a avertizat că nerespectarea poate avea consecințe (posibil retragerea finanțării), dar nici această amenințare nu a reușit să intimideze Collado Villalba (64.263 locuitori) și Arganda del Rey (57.553).

Autoritățile din Collado Villalba au declarat: „Nu vom implementa o Zonă cu Emisii Reduse” și, aproape un an mai târziu, se mențin pe poziție. În Arganda del Rey se susține, de asemenea: „În Arganda nu se va implementa ZBE. Momentan nu există nicio opțiune, nici materială, nici logistică, nici reală de a o implementa”. Conform unui purtător de cuvânt al primăriei, Arganda are un centru „care constă în două străzi”, motiv pentru care implementarea unei ZBE nici măcar nu este pe masă. El a clarificat și că PSOE, partidul primarului anterior, ceruse deja o prelungire în 2023 „pentru că s-au văzut incapabili” să respecte normativul. „Depășește un partid politic”, a adăugat el.

Despre Collado Villalba se știu puține. Primarul, Mariola Vargas, a refuzat categoric o ZBE, argumentând că poluarea din municipiul său provine de la autostrada A-6, motiv pentru care miza sa este subteranizarea acesteia.