Principala agenție de cercetare biomedicală din Statele Unite a oprit plățile către grupurile de cercetare din străinătate. Această decizie pune în pericol proiecte de cercetare de milioane de dolari la nivel mondial, inclusiv studii asupra cancerului, infecțiilor virale și geneticii umane.

Institutele Naționale de Sănătate (NIH), cea mai mare organizație publică de cercetare biomedicală, au înghețat plățile către grupurile de cercetare din străinătate până la noi ordine. Conducerea agenției invocă lipsa de transparență în cheltuirea acestor fonduri și ajunge să spună că acest lucru compromite „securitatea națională” a țării.

Deocamdată, nu există date precise despre câte proiecte vor fi paralizate sau cât de mulți bani nu vor mai ajunge în alte țări, deși suma estimată poate fi de ordinul zecilor de milioane de dolari anual.

În centrul controversei se află colaborările din trecut dintre universități din Statele Unite, finanțate de NIH, și diverse instituții din China, inclusiv laboratorul de Virologie din Wuhan. Conform unei teorii neconfirmate, dar preferate de președintele Donald Trump, coronavirusul care a cauzat pandemia COVID-19 ar fi putut proveni de acolo.

Jay Bhattacharya, noul director al NIH numit de Trump, a apărat decizia ca parte a reducerilor planificate în domeniul științei de către Guvernul Statelor Unite. Agenția a precizat că, de acum înainte, grupurile străine vor trebui să semneze un contract direct cu NIH, spre deosebire de practica anterioară în care contractele erau gestionate prin intermediul unui om de știință american, liderul cercetării. Măsurile afectează zeci de proiecte de milioane de dolari în Europa, Asia, America și Africa. Agenția speră să clarifice noile reglementări înainte de septembrie. Până atunci, multe proiecte de cercetare rămân blocate.

„Nimeni nu înțelege pe deplin ce se întâmplă”, mărturisește un virusolog al cărui centru de cercetare este afectat de noile măsuri. El colaborează cu organizații americane într-un proiect de studiere a imunității înnăscute la infecția cu HIV și un altul care analizează vindecările de SIDA. Omul de știință susține că nu există nicio lipsă de transparență în cheltuirea fondurilor. „Ani de zile am luptat pentru ca cercetarea științifică să fie o activitate internațională, să nu rămână izolată într-o singură țară. Aceste norme sunt un pas înapoi și un dispreț față de cercetarea științifică”, avertizează el.

Incertitudinea este totală. Este posibil ca impactul să fie doar o schimbare a regulilor birocratice, sau ar putea însemna sfârșitul pentru multe proiecte de cercetare care nu mai prezintă interes pentru Statele Unite. Măsura lovește și în oamenii de știință americani, deoarece dacă proiectele active nu pot continua fără a trimite fonduri în străinătate, se va căuta o modalitate de a le încheia.

Un alt cercetător, care primește fonduri de la NIH din 2003 pentru participarea la un proiect major de studiere a genomului uman, subliniază că grupul său primește în prezent aproximativ 1,3 milioane de euro. Marea incertitudine este dacă, în condițiile noilor reguli, va putea fi demarată următoarea fază a proiectului, care trebuie să dureze încă patru ani.

Reducerile în cercetare impuse de Donald Trump ridică întrebări despre necesitatea Europei de a-și crește participarea în consorții științifice majore, pentru a nu depinde de Statele Unite în accesul la date. Este o situație similară cu fondurile dedicate apărării.

O altă cercetătoare, biolog computational, care lucrează la crearea unei baze de date genetice și medicale pentru copii mici, un proiect cu o finanțare totală de peste 35 de milioane de euro din SUA, afirmă că finanțarea pentru acest an este asigurată, dar nu știe ce se va întâmpla în anul următor. Cel mai mare impact al noilor reglementări este că mai multe posturi de lucru depind direct de finanțarea din Statele Unite. „Sunt oameni foarte buni care vor trebui să plece dacă se taie finanțarea, o pierdere enormă de talent”, explică ea, sugerând că guvernele ar trebui să găsească „măsuri de salvare” pentru cercetătorii afectați.

Înghețarea colaborărilor internaționale este doar o mică parte a reducerilor anunțate de Casa Albă în domeniul științei, sănătății publice și cooperării. Proiectul de buget pentru 2026 propune o reducere de aproximativ 40% a bugetului NIH. Și mai afectată este Fundația Națională pentru Știință (NSF), unde reducerea propusă este de 56%. Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) pierde aproape 50% din fonduri. La NASA, bugetul pentru explorarea spațială cu echipaj crește ușor, dar o mare parte din bugetul pentru știință, studierea schimbărilor climatice și educație este redusă semnificativ. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) va înregistra o reducere de 25%, iar Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) de 55%.

O mare parte din banii necheltuiți vor fi direcționați către consolidarea bugetului apărării, pe care Trump dorește să-l mărească cu 13% pentru a depăși un trilion de dolari, și către programele de protecție a frontierelor, pentru care se estimează cheltuieli de aproximativ 175 de miliarde de dolari.

Noul buget va trebui acum să treacă prin Congres pentru aprobarea finală. Deși republicanii au majoritatea în ambele camere, senatorii din fiecare stat pot fi foarte reticenți la reducerea anumitor programe esențiale pentru economia statelor lor.