Germania solicită o clauză de salvgardare pentru a crește cheltuielile de apărare

Germania, până de curând un etalon al rigoarei fiscale în UE, a fost primul stat membru care a solicitat clauza de salvgardare, ce permite creșterea cheltuielilor pentru apărare prin majorarea datoriei publice. Renunțarea Berlinului la dogma deficitului zero, tocmai pentru a se reînarma, reflectă schimbarea istorică europeană în contextul războiului din Ucraina, al amenințării rusești și al distanțării Statelor Unite, un aliat tradițional și garant al securității europene. Alături de guvernul german, alte 15 capitale și-au manifestat până acum intenția de a utiliza acest instrument central în planul european de reînarmare, iar 12 au depus oficial cererea înainte de termenul limită (flexibil) din 30 aprilie. Spania încă evaluează situația și nu a luat o decizie.

Ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, a reamintit miercuri că data stabilită de Executivul comunitar este «orientativă» și că Bruxelles-ul «a semnalat deja că, pentru cei care solicită, activarea clauzei va fi posibilă și ulterior». «Decizia Spaniei nu este încă luată, o vom evalua în următoarele luni», a afirmat ministrul în conferința de presă de după Consiliul de Miniștri, unde a considerat «pozitiv» faptul că statele membre pot beneficia de acest element de flexibilitate al regulilor fiscale.

Europa s-a angajat într-o cursă a înarmărilor, având în vedere posibilitatea unui atac rusesc pe termen mediu, așa cum sugerează serviciile de informații ale unor state membre. Comisia, care își propune să obțină autonomia europeană în domeniul apărării până în 2030, a prezentat în martie un plan de 800 de miliarde de euro pentru creșterea cheltuielilor militare și îmbunătățirea capacităților europene. Cea mai mare parte a acestei sume, 650 de miliarde, va proveni din bugetele naționale, motiv pentru care Bruxelles-ul s-a arătat deschis la suspendarea regulilor fiscale, pentru a cheltui anual în acest domeniu cu până la 1,5% mai mult din PIB — în afara limitei de deficit de 3% — pe o perioadă de patru ani, fără a fi penalizate. Programul european este completat de un plan de până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase — cu procese de achiziție accelerate și simplificate și scutiri de TVA — pentru achiziții militare comune. Acesta este așa-numitul SAFE (acronimul în engleză pentru Acțiunea de Securitate pentru Europa), care, împreună cu flexibilitatea fiscală, constituie proiectul european pe care Bruxelles-ul l-a botezat ReArm.

În fața plângerilor Italiei și Spaniei, unde achiziționarea de arme generează reacții adverse în anumite sectoare sociale, s-a acceptat referirea la un element mai larg, precum securitatea. Europa insistă asupra cheltuielilor pentru apărare, ca răspuns la presiunile principalului său partener în materie de securitate, Statele Unite, care îndeamnă aliații nu doar să respecte angajamentul din cadrul NATO de a dedica 2% din PIB acestui domeniu, ci și să crească investițiile peste 3% din PIB. Spania se află în urma acestor cheltuieli. Președintele Guvernului, Pedro Sánchez, a anunțat pe 22 aprilie o investiție suplimentară de 10.471 de milioane de euro în apărare în 2025, până la un total de 33.123 de milioane, pentru a atinge obiectivul de 2% chiar în acest an. Această creștere implică devansarea cu patru ani a datei stabilite până acum de Guvern, care era 2029. Potrivit lui Sánchez, Spania a încheiat anul trecut cu 1,40% din PIB alocat cheltuielilor militare, față de 1,28% prevăzut inițial. Sumar, partenerul de guvernare de la stânga PSOE, și-a exprimat dezacordul față de planul de investiții în apărare, calificându-l drept «exorbitant» și incoerent. Țările care au solicitat deja clauza de salvgardare a pactului de stabilitate sunt, în special, cele care se simt cele mai expuse la amenințarea rusă. Comisia Europeană spera într-o acțiune coordonată a statelor membre înainte de termenul limită din 30 aprilie, dar, dintre cele 27, au depus până acum o cerere oficială Germania, Belgia, Danemarca, Slovacia, Slovenia, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Polonia și Portugalia. Bulgaria, Cehia, Croația și Lituania și-au manifestat, de asemenea, intenția de a suspenda regulile fiscale, dar nu au oficializat încă cererea. Italia nu intenționează să utilizeze acest instrument.

Activarea clauzei de salvgardare permite acestor state membre să se abată de la traiectoriile de cheltuieli nete aprobate sau de la traiectoria lor corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Această flexibilitate este prevăzută în cazul unor circumstanțe excepționale care au un impact semnificativ asupra finanțelor lor publice. Pe lângă Germania, care a recurs la o reformă constituțională pentru a-și majora bugetul militar, mai multe țări europene tradițional riguroase cu datoria publică și-au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare. Polonia, care are graniță comună cu exclava rusă Kaliningrad, Belarus și Ucraina, este una dintre ele. Este țara care investește cel mai mult în apărare în cadrul NATO, proporțional cu PIB-ul, cu 4,2% din cheltuieli în 2024, și aspiră să-l crească până la 4,7% în 2025. În 2002, când Rusia a început invazia pe scară largă în Ucraina, această componentă reprezenta 2,7% din PIB.

Valdis Dombrovskis, comisarul pentru Economie și Productivitate; Aplicare și Simplificare, a salutat solicitarea de activare a clauzei de salvgardare a statelor membre care au depus-o. «UE face astăzi un pas decisiv pentru a-și stimula cheltuielile și pregătirea în domeniul apărării», a declarat acesta, și a reamintit că Executivul comunitar rămâne deschis la mai multe solicitări. «Comisia va continua să se asigure că această flexibilitate este coordonată și ajută țările UE să treacă la bugete de apărare mai mari, menținând în același timp politici bugetare solide», a adăugat el. Comisia va evalua acum solicitările depuse de statele membre și va trimite recomandările sale Consiliului pentru a activa clauza națională de salvgardare ca parte a viitorului pachet al Semestrului European de primăvară 2025. Consiliul va avea la dispoziție o lună pentru a lua o decizie.

Într-un comunicat, Consiliul a apreciat că flexibilitatea fiscală va contribui substanțial la consolidarea securității Uniunii Europene și la protecția cetățenilor. Organul de decizie al Uniunii speră că acest instrument va permite reducerea dependențelor strategice europene, «abordând deficiențele critice de capacități și consolidând, în consecință, baza tehnologică și industrială a apărării europene».