În câteva cuvinte
Recenta pană de curent din Spania a scos la iveală dependența de tehnologie și a generat panică. Filosofia fraților Ernst și Friedrich Georg Jünger ajută la înțelegerea acestei frici în contextul dezvoltării tehnologiei și al erei digitale.
Recenta pană de curent de mare amploare din Spania, petrecută pe 28 aprilie, a stârnit un val de panică, amintind de scenarii apocaliptice. Acest incident a scos în evidență dependența profundă a societății moderne de tehnologie și a ridicat o întrebare: cum să facem față fricii atunci când lumea digitală obișnuită se prăbușește?
Reflecțiile asupra unui astfel de „apocalips” ne conduc la ideile scriitorului și filosofului german Ernst Jünger, născut în anul descoperirii razelor X (1895) și care a trăit peste o sută de ani. Spre sfârșitul vieții, Jünger se amuza făcând baloane de săpun în grădina casei sale, în Wilflingen, un sat din Suabia Superioară. Aceste baloane ridicate de vânt îi serveau drept imagine simbolică a fugacității. Așa povestește însuși Jünger într-un interviu.
În una dintre lucrările sale, „Pâine și vin”, Jünger afirma că în secolul XXI vom intra într-o nouă eră pe care a numit-o „Epoca Titanilor” – un timp propice tehnologiei, dar „nefavorabil spiritului”. În opinia sa, planeta va fi supusă unei accelerări la care omenirea va trebui să se adapteze, transformându-se pe sine. În această nouă epocă, Jünger a distins două figuri fundamentale: „Muncitorul”, care domină noua lume condiționată de tehnologie, și „Anarhul”, care nu se lasă implicat de noua condiție.
Această abordare ne permite să înțelegem starea noastră actuală. Așa cum spunea Ernst Jünger, trăim „lipiti de un ecran, dând viață unei realități care nu este prezentă în fața noastră”. Prin aceasta, ajungem să trăim într-o dimensiune virtuală care duce la panica dezrădăcinării atunci când suntem deconectați de ea.
Dacă dorim să ne poziționăm radical împotriva avansului tehnologic, cel mai bine este să ne aliniem cu celălalt Jünger, adică cu Friedrich Georg Jünger, fratele mai mic al lui Ernst. În cartea sa „Perfecțiunea tehnicii”, scrisă în 1939 și publicată în 1946, el ne surprinde cu o expunere pionieră a conștiinței ecologice, anticipând dezbaterea modernă despre ecologie și sustenabilitate.
Într-unul dintre paragrafele sale, Friedrich Georg Jünger vorbește despre „neputința statelor în fața proceselor explozive care sunt consecința dezvoltării tehnicii”. Potrivit lui, este imposibil de controlat aceste procese. „Omul nu mai domină valabilitatea legilor mecanice pe care el însuși le-a pus în mișcare. Valabilitatea acestor legi îl domină pe el”.
Revenind la Ernst Jünger, căruia fratele său mai mic îi datora viața (l-a salvat de la moarte găsindu-l rănit pe câmpul de luptă), este important să reamintim că el a celebrat întotdeauna tehnologia. Deși retras și „Anarh”, nu renunța la ideea de a domina noua lume ca un „Muncitor”. Se mișca între aceste concepte; își cultiva spiritul departe de lume, dar, în același timp, se lăsa condiționat de „magia” progreselor tehnologice. Nașterea sa în anul descoperirii razelor X – o invenție fundamentală în istoria științei, care a oferit posibilitatea de a observa o dimensiune a materiei până atunci necunoscută – îi leagă simbolic viața de era marilor descoperiri tehnologice.
Din toate aceste motive, un mod de a înfrunta o altă pană tehnologică este citind, fie pe frații Jünger, fie pe orice alt autor care ne arată viața așa cum este: o sublimă descompunere a materiei.
