Absența fostului rege spaniol Juan Carlos I de la ceremoniile de comemorare a 50 de ani de monarhie a fost notabilă și a stârnit discuții. Evenimentul, desfășurat la Palatul Cortes, a marcat un moment crucial în istoria Spaniei, însă principalul protagonist al Proclamației din 1975 nu a avut niciun rol oficial, ceea ce a generat o situație stânjenitoare pentru actualul monarh, Regele Felipe al VI-lea.

În ciuda controverselor legate de viața sa privată, rolul lui Juan Carlos I în primii 40 de ani de funcționare a instituției monarhice este incontestabil. El a legat viitorul monarhiei de elaborarea unei Constituții democratice, acceptând un rol simbolic și ceremonial ca șef de stat, fără putere de a dizolva Parlamentul sau de a veta legi. Această viziune a asigurat stabilitatea instituției pentru decenii.

Recent publicatele memorii ale fostului rege au fost, de asemenea, criticate pentru că ignoră aspectele personale ale vieții sale și nu aduc elemente noi despre faptele din viața sa publică, concentrându-se mai degrabă pe autojustificare decât pe o analiză istorică aprofundată. Publicarea acestora a coincis cu evenimentele comemorative, adăugând un strat de complexitate situației.

Un alt aspect controversat este lipsa de control exercitată de guvernele democratice succesive asupra activităților economice ilicite ale lui Juan Carlos I. Deși regele emerit își exprimă dorința de a locui în Spania, o decizie care îi aparține în exclusivitate, atâta timp cât nu are litigii pendinte cu justiția spaniolă, chestiunea sprijinului financiar pentru reședința sa rămâne delicată și nu ar trebui să depindă de Casa Regală.