Chile se pregătește pentru un moment crucial în istoria sa democratică, odată cu alegerile prezidențiale și parlamentare programate pentru 16 noiembrie 2025. Aceste scrutinuri, care vor decide direcția țării pentru următorii patru ani, se desfășoară sub o nouă paradigmă: înregistrarea automată și votul obligatoriu. Această modificare semnificativă față de alegerile anterioare, unde votul era voluntar, se anticipează că va duce la o participare masivă, impulsionată și de amenzi pentru neparticipare.

Opt candidați se luptă pentru "fotoliul" prezidențial de la La Moneda, în timp ce cetățenii vor alege și noi deputați și senatori. Printre temele centrale ale campaniei electorale s-au numărat securitatea publică, migrația și economia, reflectând preocupările majore ale societății chiliene. Candidatul populist Franco Parisi (Partidul Poporului), comunista Jeannette Jara (Unitate pentru Chile), independentul de stânga Marco Enríquez-Ominami, libertarul Johannes Kaiser (dreapta radicală), republicanul José Antonio Kast (dreapta radicală), independentul de extremă stângă Eduardo Artés, Evelyn Matthei (Chile Vamos, dreapta tradițională) și independentul Harold Mayne-Nicholls sunt principalii concurenți. Câștigătorul îl va înlocui pe președintele actual, Gabriel Boric, al cărui mandat se încheie pe 11 martie 2026.

În cadrul alegerilor parlamentare, se vor alege 155 de membri ai Camerei Deputaților, iar pentru Senat, funcție cu un mandat de opt ani, votul se va desfășura în anumite regiuni precum Arica y Parinacota, Tarapacá, Atacama, Valparaíso, Maule, La Araucanía și Aysén.

Votul a început deja pentru cetățenii chilieni aflați în străinătate, Noua Zeelandă fiind prima țară unde s-au deschis urnele. Rezultatele din Auckland și Wellington sunt așteptate cu interes, ele oferind primele indicii ale tendințelor electorale. Pentru a câștiga în primul tur, un candidat prezidențial trebuie să obțină peste 50% din voturile valide. În caz contrar, o a doua rundă este programată pentru 14 decembrie.