Amenințarea cu acțiuni legale împotriva distribuirii minorilor migranți neînsoțiți, anunțată de unii lideri ai Partidului Popular (PP), se concretizează.

Președintele Aragonului, Jorge Azcón – care marți a refuzat să „colaboreze” cu Guvernul după acordul încheiat cu Junts – a acționat rapid vineri. În cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului de Guvern, Executivul regional aragonez a aprobat autorizarea depunerii unei contestații de neconstituționalitate împotriva decretului-lege regal care stabilește criteriile de distribuire. Textul de la Moncloa (sediul Guvernului) include, printre criteriile de calcul al numărului de minori, populația comunității autonome și venitul pe cap de locuitor, dar și efortul depus deja în primirea copiilor și tinerilor străini.

Purtătorul de cuvânt al Regiunii Murcia, Marcos Ortuño, a indicat, de asemenea, joi, că Guvernul lui Fernando López Miras va sesiza Tribunalul Constituțional. Atât Aragonul, cât și Murcia susțin că sunt depășite în ceea ce privește resursele de primire și așteaptă sprijinul Vox pentru bugetele lor regionale, care nu au fost încă aprobate. Luni, Génova (sediul central al PP) le-a dat lui Azcón și López Miras un impuls pentru a încheia cât mai curând un acord privind conturile lor cu formațiunea lui Santiago Abascal, susținând aceiași „parametri” ai pactului încheiat de președintele Carlos Mazón în Comunitatea Valenciană ca un cadru pentru viitoarele înțelegeri.

În Aragon, Azcón și-a materializat opoziția fermă față de normă prin aprobarea autorizării acestei viitoare contestații în fața instanței de garanții, promovată de Executivul regional, chiar înainte de a avea loc, în aprilie, o nouă conferință sectorială în care Ministerul Tineretului și Copilăriei va prezenta detaliile distribuirii către teritorii. Guvernul central a dat termen de miercuri până la 31 martie comunităților autonome să furnizeze date cu o „autodiagnosticare” a stării resurselor lor de primire, pentru a participa la conferința sectorială din aprilie cu o imagine completă. Cu toate acestea, președintele Aragonului s-a alăturat celorlalți lideri regionali ai PP care își asumă că vor respecta legea atunci când va deveni un fapt.

„Vom respecta statul de drept și știm ce înseamnă legile de la intrarea în vigoare. Ceea ce căutăm este ca măsurile de precauție pentru neintrarea în vigoare să ne permită să ajungem la un acord mai just și mai rezonabil”, a declarat Azcón într-o conferință de presă comună la Zaragoza, alături de președintele Juntei Andaluziei, Juan Manuel Moreno, care joi și-a moderat poziția, asigurând că va respecta legea. O afirmație împărtășită și de lidera madrilenă, Isabel Díaz Ayuso, și de cel galician, Alfonso Rueda. „Suntem Guvern, guvernele au obligația de a respecta legile. Și avem obligația de a păstra instituționalitatea, care este ceea ce ne face respectați de cetățeni și ceea ce ne protejează”, a adăugat Moreno astăzi, în aceeași linie. Executivul andaluz „studiază”, de asemenea, o posibilă „contestație” legală. Madridul și Galicia iau și ele în considerare acest lucru.

Transferul a 4.000 de minori

Atât conducerea PP, cât și liderii regionali fac astfel echilibristică pentru a ataca distribuirea minorilor migranți, în timp ce acceptă că nu va exista nesupunere. Azcón și Moreno și-au continuat vineri atacurile la adresa acordului dintre Guvern și Junts. La fel și purtătorul de cuvânt național al popularilor, Borja Sémper, care a cerut Executivului să „colaboreze” cu teritoriile. „Și, dacă nu o face, va avea respingerea Partidului Popular în comunitățile în care guvernăm”, a declarat Sémper la Santander.

Conținutul decretului-lege este văzut cu ochi buni atât de Executivul Canarelor (format din Coaliția Canară și PP-ul canar), cât și de cel al Ceutei (din Partidul Popular). A priori, se estimează transferul a 4.000 de minori din Canare, unde sunt găzduiți aproximativ 5.800, și a altor 400 din Ceuta, unde sunt înghesuiți aproximativ 420, către restul teritoriilor (inclusiv Melilla), dintre care zece sunt guvernate de PP. În Castilla-La Mancha, președintele său, Emiliano García-Page – foarte critic la adresa conducerii partidului său din cauza pactelor cu independenții – a anunțat, de asemenea, că explorează posibilitatea de a contesta o măsură pe care o consideră „insultătoare”.