Asistăm la o campanie concertată în Occident, având ca scop subminarea prestigiului și relevanței instituțiilor audiovizuale publice. Această ofensivă, adesea bazată pe acuzații de "părtinire de stânga" sau "liberală" într-o lume din ce în ce mai conservatoare și polarizată, pune în pericol jurnalismul serios, analitic și independent, esențial pentru o societate informată și critică.

Exemplul cel mai elocvent este cel al BBC, un pilon al serviciului public de peste un secol. Chiar dacă lideri politici precum Winston Churchill, Margaret Thatcher sau Donald Trump au criticat-o de-a lungul timpului pentru informațiile sale imparțiale, BBC și-a recunoscut și corectat erorile. În contextul actual, Donald Trump a atacat BBC pe baza unei erori minore de editare într-un program realizat de o echipă externă, sprijinindu-l pe Nigel Farage, liderul Partidului Reformist de extremă dreapta, care acuză constant televiziunea publică britanică de "propagandă de stânga" și "știri false".

Obiectivul principal al acestui conglomerat ideologic conservator este de a reduce la minimum finanțarea statală a mass-media publice. Prin diminuarea bugetelor, se urmărește pierderea audienței, a calității și a prezenței, ducând în cele din urmă la irelevanța acestora. Aceasta reprezintă un atac direct la libertatea presei, iar Uniunea Europeană nu pare să intervină suficient.

Situația este similară și în alte țări europene. În Franța, președintele Emmanuel Macron a eliminat taxa anuală care finanța televiziunile publice, fondurile provenind acum direct de la bugetul de stat. Recent, Curtea de Conturi franceză a semnalat o "degradare semnificativă" a situației financiare a France Télévisions, solicitând reforme urgente și reduceri bugetare. Conservatorii francezi, susținuți de magnatul Vincent Bolloré, critică cheltuielile și cer un control statal sporit asupra jurnaliștilor incomozi.

În Germania, deși există controverse legate de taxa lunară de 18,36 euro plătită de 40 de milioane de gospodării, care adună peste 8,6 miliarde de euro anual, credibilitatea canalelor publice ARD și ZDF rămâne ridicată. Curtea Constituțională consideră serviciul public esențial pentru libertatea de exprimare și democrație, protejând astfel finanțarea acestuia de atacurile partidelor de extremă dreapta.

Marea provocare este de a demonstra că informația de calitate este o necesitate care costă, că jurnaliștii trebuie să fie independenți și că acest lucru este mai ușor de realizat într-o instituție publică unde libertatea editorială este protejată. BBC, cu motto-ul său "a informa, a educa și a distra", trebuie să rămână un model. Lupta pentru menținerea unor instituții media publice independente, bine gestionate și finanțate, este o luptă pentru apărarea democrației în ansamblu.