Isabel Díaz Ayuso, președinta Comunității Madridului, continuă să își extindă influența în cadrul Partidului Popular (PP) din Spania. Recenta sa victorie împotriva procurorului general a consolidat-o ca o figură centrală, capabilă să dicteze ritmul și agenda principalului partid de opoziție.

Ascensiunea lui Ayuso a fost marcată de confruntări interne din care a ieșit constant mai puternică. Un exemplu notabil este disputa cu fostul lider al PP, Pablo Casado, care a culminat cu înlăturarea acestuia și cu preluarea conducerii partidului de către Alberto Núñez Feijóo. Acum, Ayuso a obținut o victorie politică simbolică importantă împotriva lui García Ortiz, procurorul general, în urma unei condamnări judiciare.

Acest triumf nu doar că o întărește pe Ayuso în fața electoratului, ci îi proiectează și ascendența în rândul dreptei spaniole și în interiorul PP. Totuși, puterea sa autonomă generează și reticențe în rândul colegilor de partid. Conducerea națională a PP, sub Feijóo, a încercat să își asume victoria împotriva procurorului ca pe un succes propriu, fără a-i acorda un credit explicit lui Ayuso, subliniind că decizia judecătorească a adus un prejudiciu guvernului condus de Pedro Sánchez.

Această lipsă de menționare reciprocă a liderilor subliniază o anumită tensiune. Ayuso nu l-a menționat pe Feijóo în discursul său de victorie, concentrându-se pe viitoarele alegeri naționale. Membrii PP din Madrid susțin că victoria este "a tuturor democraților", inclusiv a lui Feijóo, însă unii analiști din afara capitalei cred că succesul lui Ayuso ar putea fi folosit pentru a o impune ca direcție dominantă în partid, intimidându-l pe liderul actual.

Situația procurorului a intensificat și confruntarea dintre Ayuso și Pedro Sánchez. Întrebarea rămâne cum afectează această dinamică poziția lui Feijóo, care ar trebui să fie principalul lider al opoziției. Există voci în PP care sugerează că, deși victoria aduce daune lui Sánchez, Ayuso ar putea fi vulnerabilă în viitor din cauza problemelor legale ale partenerului său. De asemenea, strategia sa de a se angaja în toate bătăliile nu este unanim susținută.

Ayuso și-a creat un "ecosistem" politic propriu în cadrul PP, cu un discurs, o bază de susținere și o conducere recognoscibilă. Această autonomie îi permite să se impună chiar și împotriva liniei oficiale a partidului, cum s-a întâmplat recent cu registrul medicilor obiectanți la avort, unde Ayuso a refuzat să respecte o lege națională și a obținut în final sprijinul PP. Succesul ei este atribuit abilităților sale de comunicare, echipei sale puternice și influenței Comunității Madridului. Feijóo, învățând din greșelile predecesorului său, Pablo Casado, evită confruntările directe, sugerând un acord tacit de non-agresiune. Partidul din Madrid a avut întotdeauna o influență considerabilă datorită poziției sale în capitală, iar acum Feijóo trebuie să gestioneze coexistența cu Ayuso și ascensiunea partidului de dreapta Vox.