Primăria din Barcelona începe evacuarea unei așezări de barăci din Vallcarca

Primăria din Barcelona a făcut marți primul pas pentru evacuarea așezării de barăci din cartierul Vallcarca, unde, conform serviciilor sociale, trăiesc în condiții mizere aproximativ 30 de persoane. Cartierul este, de asemenea, un punct de depozitare a fierului vechi. Formal, procedura de forțare a plecării a fost comunicarea către locuitorii săi a deschiderii unui dosar de „declarare a locuinței improprii”.

Terenul pe care sunt situate barăcile este parțial public și parțial deținut de mai mulți proprietari și, conform planului urbanistic în vigoare, va fi transformat într-un parc. Așezarea este, de asemenea, adiacentă clădirii La Fusteria, o fostă afacere de tâmplărie care a fost cumpărată de primărie și care va fi menținută în picioare, dar care este și ocupată. Și nu este singura clădire ocupată din zonă, ceea ce sporește complexitatea unei situații în care se amestecă ocuparea de către persoane vulnerabile care caută un acoperiș și altele în halele din apropiere care funcționează și ca centre de colectare a fierului vechi.

Florina, locuitoare a așezării, a arătat marți dimineața devreme scrisoarea pe care i-au înmânat-o agenți ai Gărzii Urbane în civil. Opt coli care explică în cele din urmă că împotriva declarației de locuință improprie pot fi prezentate contestații în următoarele zece zile lucrătoare. „Ce contestații? Sigur că sunt locuințe improprii, sigur, știm deja că nu se poate trăi aici. Dar unde mergem? Invit pe oricine vrea să mă însoțească pentru a face un experiment pentru a închiria un apartament. Pentru noi este imposibil, oamenii nu au încredere în noi”, se plânge această femeie de 42 de ani, cu un venit lunar de peste 700 de euro dintr-o rentă minimă și de origine română. Ea mai explică faptul că, în urmă cu cinci ani, a fost evacuată dintr-o căsuță unde locuia ilegal și care se afla pe același teren unde locuiește acum într-o baracă în care are un pat.

Intrarea în așezarea Vallcarca, în Barcelona, unde există un cartier și se depozitează fier vechi, astfel încât intrarea și ieșirea persoanelor este continuă. Gianluca Battista. Declarația administrativă de locuință improprie cuprinde așezarea principală, dar primăria însăși recunoaște că recuperarea spațiului va fi „complexă”, din cauza rețelei de proprietari. Potrivit primăriei, echipele de teren ale serviciilor sociale sunt cele care, de ani de zile, monitorizează locuitorii satului și au constatat situația locuințelor improprii. Pe teren, conform recensământului lor, 17 persoane înnoptează în barăci (dintre care doi minori) și alți 13 locuitori (dintre care patru minori) ocupă case din împrejurimi. În Barcelona, între 300 și 400 de persoane trăiesc în ceva mai puțin de o sută de așezări, o cifră care oscilează de la un an la altul.

Asociația de vecini Som Barri replică faptul că nu există minori în barăci și explică faptul că cei care erau locuiesc acum într-o casă ocupată. Însăși împrejurimile au ajutat la găsirea unei alternative pentru ei, explică Aran Llivina, vicepreședintele asociației de vecini. De asemenea, ridică numărul de persoane din așezare la 60, adăugând pe cei care lucrează, dar nu își petrec nopțile acolo, și avertizează că inspecțiile lucrătorilor municipali au fost efectuate din exteriorul incintei, nu din interior, deoarece locuitorii nu au permis accesul tehnicienilor. „Tot acest proces este o farsă, aici nu sunt necesare inspecții, ci voință politică pentru a rezolva problema și alternativele pe care le au acești oameni, dincolo de mutarea lor în altă parte”, deplânge Llivina. Și clarifică, în fața criticilor că entitățile doresc să frâneze planul urbanistic: „Suntem în favoarea ca terenul așezării să devină parcul central și înțelegem că așezările trebuie să plece, dar vrem să o facă cu garanții și în condiții”.

Despre așezări precum cea din Vallcarca a vorbit într-un interviu recent în acest ziar primarul adjunct pentru securitate, Albert Batlle: „Nu se poate ca politicile spațiului public să fie stabilite de un sindicat al locuințelor. Uneori, anti-sistemul și infractorii folosesc populația vulnerabilă ca scuturi umane”, a spus el. Sătucul face parte din spațiul ocupat de un plan urbanistic în vigoare din 2002, dar neexecutat în totalitate, care prevede transformarea bulevardului Vallcarca într-o ramblă verde, între piața Lesseps și după pod, cu locuințe noi, facilități și spații verzi. Acțiuni precum demolarea, în 2002, a miticului mobilier cunoscut sub numele de Căsuța Albă au făcut parte din acest plan. Planul prevede, de asemenea, exproprierea și demolarea caselor sau a afacerilor (ateliere sau baruri) care se află la aceeași înălțime cu acea clădire. Dar planul s-a oprit odată cu criza cărămizii, din 2008.

Asociația Som Barri explică faptul că a prezentat „un plan de eradicare a barăcilor” care ar fi putut opta pentru fonduri Next Generation, într-un capitol despre includerea populației rome de origine română, „care includea alternative de locuințe și de muncă, dar PSC nu l-a luat în considerare”.