Curtea Supremă a Braziliei decide să-l judece pe Bolsonaro pentru tentativă de lovitură de stat

Curtea Supremă a Braziliei a decis că există indicii solide pentru a-l judeca pe fostul președinte Jair Bolsonaro pentru că a condus o tentativă de lovitură de stat, cu scopul de a se menține la putere și de a bloca prin mijloace ilegale accesul succesorului său legitim, Luiz Inácio Lula da Silva. Au trecut doi ani de la atacul grav asupra inimii democrației în Brasilia. Ultraconservatorul, lider al opoziției, și șapte dintre presupușii săi complici în conspirație vor fi judecați, fiind acuzați de cinci infracțiuni, inclusiv unele de o gravitate extremă, cum ar fi încercarea de abolire violentă a statului de drept, lovitură de stat și apartenența la o grupare criminală armată. Planul loviturii de stat prevedea, de asemenea, asasinarea președintelui Lula și a vicepreședintelui său, Geraldo Alckmin. Procuratura îl plasează pe Bolsonaro ca lider al complotului, care a început să prindă contur în 2021, la jumătatea mandatului său. El și complicii săi, care își proclamă nevinovăția, pot fi condamnați la peste 40 de ani de închisoare.

Este important de subliniat că cei cinci judecători din prima cameră a Curții Supreme, care vor judeca cazul, au acceptat acuzațiile în unanimitate, fiind convinși de probele oferite de Procuratură cu privire la fiecare dintre cei opt acuzați de formarea „nucleului crucial” al loviturii. Procesul se remarcă prin relevanța sa istorică. Brazilia nu a mai judecat niciodată un fost președinte, sau generali, pentru lovitură de stat. Ultima dictatură (1964-1985), pe care Bolsonaro o exaltă atât de mult, s-a încheiat cu o lege a amnistiei. Printre acuzați, pe lângă fostul președinte (și căpitan retras), se numără trei generali, un amiral, un locotenent colonel și doi comisari de poliție. Datorită profilurilor lor, acesta va fi, de asemenea, un proces de mare importanță pentru Forțele Armate.

Relatarea detaliată a Procuraturii dezvăluie, de asemenea, rolul fundamental jucat de o parte a conducerii militare în momentul cel mai acut al crizei. Refuzul comandanților Armatei și ai Forțelor Aeriene de a adera la ceea ce au considerat o încălcare flagrantă a ordinii constituționale a făcut ca tentativa de lovitură să eșueze. Puține dubii pot exista cu privire la asaltul asupra sediilor din Brasilia ale Președinției, Congresului și Curții Supreme, comis de o mulțime de bolsonariști la 8 ianuarie 2023, când Lula împlinise o săptămână la putere. Prin aducerea în fața justiției a celor acuzați de conceperea și instigarea asaltului, instituțiile braziliene își demonstrează forța. Era timpul să se stabilească responsabilități printre presupușii autori intelectuali, nu doar materiali, ca până acum.

Prima cameră a Curții Supreme trebuie să abordeze procesul cu echanimitate, rigoare, în special acei doi judecători dintre cei cinci care până de curând se aflau în orbita lui Lula, unul ca avocat personal; altul, ca ministru al Justiției. Ambii au intrat în Curtea Supremă din mâna sa în acest mandat și continuă cu cazul după ce cererile de recuzare prezentate de acuzați au fost respinse. Este vital ca, de dragul justiției și al prezervării instituțiilor, fiecare dintre acuzați să aibă pe deplin garantat dreptul constituțional la apărare. Celeritatea cu care avansează cazul poate reduce, dar cu greu va elimina, zgomotul politic, care va crește pe măsură ce se vor apropia alegerile prezidențiale, programate pentru sfârșitul anului 2026. Judecătorilor le revine sarcina de a depune eforturi maxime pentru a se abține și a analiza cu o rigoare scrupuloasă probele și mărturiile în fața unui proces transcendental pentru prezentul și viitorul celei mai populate democrații din America Latină, într-un moment în care acestea se retrag în lume.