Campania prezidențială din Chile, a cărei propagandă s-a încheiat joi și ale cărei alegeri vor avea loc duminică, a fost marcată, mai mult ca niciodată, de o problemă centrală: lupta împotriva criminalității. Candidații își centrează propunerile pe reducerea insecurității, iar cetățenii sunt dispuși să-și diminueze libertățile în vederea controlării infracționalității.

Candidații de dreapta, precum moderata Evelyn Matthei, care a promis măsuri dure împotriva infractorilor, și candidata administrației actuale a lui Gabriel Boric, membră a partidului comunist, au fost nevoiți să abordeze o agendă care în mod tradițional nu aparține stângii, oferind răspunsuri la principala preocupare a cetățenilor: creșterea agresiunilor și a furturilor.

Populația, speriată, este în mare parte de acord cu faptul că "toate libertățile publice și private ar trebui suprimate pentru a controla criminalitatea", conform ultimului sondaj al Centrului de Studii Publice (CEP). În acest scenariu, nu este neobișnuit ca partidele de dreapta – republicanii, libertarienii și Matthei însăși – să fie favoriți la câștigarea președinției în perioada 2026-2030, promițând schimbare și o mână fermă.

Juan Pablo Luna, un academic uruguayan stabilit în capitala chiliană, care studiază piețele ilegale din regiune, a analizat că "până acum câțiva ani, consensul era că existau anumite țări din America Latină care aveau state suficient de puternice pentru a face față acestei furtuni: Costa Rica, Chile și Uruguay". Însă, "piețele ilegale au devenit mai importante nu doar în America Latină, ci în întreaga lume. Și astăzi vedem, că aceste trei țări nu mai fac față. Sunt depășite de diverse logici legate de apariția și extinderea criminalității organizate", a explicat Luna. El conchide că în Chile, în ultimii ani, "există mai multe afaceri legate de traficul de droguri și, prin urmare, mai multe bande care își dispută teritoriul".

Administrația Boric nu avea insecuritatea publică printre prioritățile sale atunci când a preluat mandatul în martie 2022, dar cererea cetățenilor pentru controlul criminalității a determinat o modificare a planului său de acțiune. În septembrie, în primul an de mandat, social-democrata Carolina Tohá a preluat Ministerul de Interne, gestionând ordinea publică într-un context diferit: în mijlocul apariției unei noi criminalități transnaționale, marcată de creșterea omuciderilor, utilizarea armelor de foc și infracțiuni neobișnuite anterior în Chile, cum ar fi sechestrările și extorcarea.

Raportul național al victimelor omuciderilor consumate în Chile din 2024 a relevat o rată de 6,0 la 100.000 de locuitori, dublu față de acum 10 ani. Cu toate acestea, Daniel Johnson, director executiv al Fundației Paz Ciudadana, a declarat într-un interviu pentru BBC Mundo că "Chile este o țară extrem de terorizată. Avem cele mai ridicate rate de teamă de a deveni victime ale infracțiunilor din lume... Și este departe de a fi țara cu cea mai mare problemă de criminalitate și violență".

Propunerile candidaților la președinție includ închisori de înaltă securitate în deșertul Atacama (Matthei), aplicarea pedepsei capitale pentru anumite infracțiuni (Kaiser) și Planul Implacabil (Kast), care implică revizuirea extinderii legitimei apărări. Jara, pe de altă parte, a pus accentul pe ridicarea secretului bancar pentru a urmări ruta banilor iliciți.