Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a ordonat tuturor nivelurilor de informații ale forțelor publice columbiene să suspende "trimiterea de comunicări și alte înțelegeri" cu agențiile de securitate din Statele Unite. Măsura, anunțată marți seara pe X, va rămâne în vigoare atâta timp cât Washingtonul își va continua atacurile împotriva presupuselor ambarcațiuni de transport droguri în Marea Caraibilor și Oceanul Pacific, a declarat președintele columbian.

Ordinul președintelui vine ca reacție la o dezvăluire a rețelei de televiziune CNN, care a raportat că Regatul Unit a încetat să mai partajeze informații de informații cu SUA despre navele suspectate de trafic de droguri în Marea Caraibilor, deoarece "nu dorește să fie complice la atacurile militare americane și consideră că acestea sunt ilegale".

Prin controlul teritoriilor din Caraibe, cum ar fi Insulele Virgine Britanice, Anguilla sau Bermuda, Regatul Unit a fost un aliat important al Washingtonului în localizarea ambarcațiunilor suspecte. Această cooperare, potrivit CNN, a încetat.

Petro a fost foarte critic față de atacurile aeriene ale omologului său american, Donald Trump, care s-au concentrat inițial în Caraibe și s-au extins ulterior în Pacific. "Îi solicit din nou Guvernului Statelor Unite să revină la respectarea drepturilor omului în lupta împotriva drogurilor. Ceea ce fac lansând rachete în Caraibe împotriva ambarcațiunilor sărace, aflate sau nu în serviciul operațiunilor de expediere de cocaină realizate de șefi de cartel care nu sunt atinși de operațiuni, nu sunt decât execuții extrajudiciare împotriva cetățenilor caraibieni și latino-americani aflați într-o stare de neajutorare", a declarat columbianul în urmă cu câteva zile într-o postare pe X.

În timpul summitului desfășurat la sfârșitul săptămânii în orașul de coastă Santa Marta, Petro a afirmat că "aceleași rachete care cad în Gaza, cad aici, în Caraibe, asupra oamenilor săraci". Și chiar dacă în declarația finală nu a fost o condamnare explicită a campaniei militare a lui Trump, aceasta a fost umbra care a acoperit evenimentul. Brazilianul Luiz Inácio Lula da Silva a subliniat că "amenințarea cu utilizarea forței militare a revenit în cotidianul Americii Latine și Caraibelor", în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, estoniana Kaja Kallas, a declarat că blocul este "preocupat de fenomenul global al crimei organizate" și că este o problemă care trebuie "abordată în comun".

Petro nu a detaliat în mod specific ce organisme vor înceta să mai partajeze informații cu Washingtonul, dar vorbind despre "nivelurile de informații ale forțelor publice" se presupune că se referă la Direcția de Informații a Poliției (Dipol), Informațiile Navale, Informațiile Aeriene Speciale și Ciberapțiul și Departamentul de Informații și Contrainformații Militare. Colaborarea în această materie cu SUA este vitală pentru Columbia, mai ales când crima organizată afectează țara prin multiple grupuri armate răspândite pe întreg teritoriul național, care se finanțează prin economii ilegale precum traficul de droguri, mineritul ilegal, traficul de persoane sau extorcarea.

Atacurile americane vizează Columbia, cel mai mare producător de cocaină din lume. Dintre cele 18 ambarcațiuni scufundate până în prezent, cel puțin patru au o legătură cu țara. Petro susține că într-un atac, care a avut loc pe 15 septembrie în Caraibe, un columbian, pe care l-a identificat ca fiind pescarul Alejandro Carranza, a murit. Acest atac a avut loc "probabil" în apele țării. A doua zi, nord-americanii au scufundat un presupus submarin în care călătorea columbianul Jonathan Obando Pérez, care a supraviețuit bombardamentului. Bărbatul a fost salvat de forțele americane și a fost returnat în Columbia. Deși Washingtonul l-a trimis pentru a fi procesat conform legii columbiene, deoarece nu s-a putut dovedi că a comis o infracțiune.

Pe 17 octombrie, o altă ambarcațiune a fost atacată în Caraibe. Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a legat-o atunci de Armata de Eliberare Națională (ELN), ultima gherilă înarmată din Columbia. Și pe 22 octombrie, Hegseth a recunoscut că unul dintre primele atacuri pe care Washingtonul le-a efectuat în Pacific a avut loc "în largul coastelor columbiene". Nu se știe dacă acea ambarcațiune a plecat din Columbia sau dacă erau columbieni la bord.

Anunțul columbianului nu a avut până acum nicio reacție din partea Statelor Unite.