În câteva cuvinte
Conclavul reprezintă o răscruce importantă pentru Biserica Catolică, care trebuie să decidă dacă va continua calea de reformă și deschidere inițiată de Papa Francisc sau se va întoarce la o abordare mai conservatoare. Principalele puncte de discuție includ unitatea internă, angajamentul social, protecția mediului și gestionarea abuzurilor sexuale, precum și relațiile internaționale delicate, în special cu China și în contextul războiului din Ucraina.
Conclavul: O răscruce istorică pentru Biserica Catolică
De miercuri, 133 de cardinali reuniți în Capela Sixtină vor încerca să atingă cele două treimi din majoritatea cerută de regulile conclavului pentru a determina cine va fi omul însărcinat să conducă Biserica Catolică după pontificatul lui Francisc într-o nouă etapă în care se prezintă provocări interne și externe importante. De următorul papă, care primește puterea absolută în Orașul-Stat Vatican și în organizația Bisericii, depinde continuarea, modificarea sau abandonarea drumului reformator început de Jorge Mario Bergoglio într-o lume din ce în ce mai schimbătoare și plurală.
De aceea, una dintre principalele provocări va fi găsirea unui candidat care să mențină unitatea în cadrul unei organizații căreia îi aparțin 1,2 miliarde de oameni în întreaga lume și care este profund divizată între sectoare conservatoare și progresiste. Moștenirea lui Francisc a generat tensiuni interne notabile care devin palpabile și publice în declarațiile cardinalilor în aceste zile premergătoare conclavului. Papa decedat s-a remarcat printr-o deschidere fără precedent către subiecte precum dialogul cu comunitatea LGTBI și minoritățile. Acest lucru a generat reacția sectoarelor conservatoare care condamnă homosexualitatea, consideră că s-a ajuns prea departe și acum văd în conclav oportunitatea ideală de a opri această deschidere sau de a da înapoi.
Un alt ax al discuției este continuarea angajamentului social al Bisericii, care a căpătat forță în ultimul deceniu. Francisc a plasat imigranții și refugiații în centrul mesajului evanghelic, amintind insistent că primirea și apărarea demnității umane sunt mai presus de granițe și interese naționale. Această poziție, care a dus la o confruntare directă cu președintele SUA, Donald Trump, a fost una dintre cele mai tranșante intervenții ale Bisericii în probleme globale. Deriva autoritară a lui Trump va obliga Biserica să ia poziție în mai multe chestiuni în următorii ani. Al treilea punct major este mediul înconjurător, unde sub conducerea lui Francisc Biserica a adoptat un limbaj neobișnuit de direct împotriva distrugerii mediului, propunând o „ecologie integrală” care leagă justiția socială de grija pentru natură. Noul papă va trebui să demonstreze dacă această schimbare este una structurală sau doar o amprentă personală a lui Francisc. Același lucru se întâmplă și cu gestionarea toleranței zero și recunoașterea publică a numeroaselor cazuri de abuzuri sexuale din întreaga lume comise de preoți și călugări. Francisc a fost expeditiv, de exemplu, cu ordinul său de investigare a ceea ce s-a întâmplat în Spania, demiterea în bloc a întregii Conferințe Episcopale chiliene sau dizolvarea irevocabilă a mișcărilor religioase unde au avut loc abuzuri. Există sectoare cărora le displace această transparență, deoarece consideră că prejudiciază instituția.
În domeniul internațional, noul papă va trebui să navigheze într-un peisaj geopolitic volatil în care Vaticanul a jucat contradicții pe care noul lider va trebui să le clarifice. Se remarcă relațiile cu China, cu care Vaticanul are semnat un acord secret controversat, foarte contestat de reprezentanți ai ambelor linii ideologice și de disidența chineză, și o poziție ambiguă cu privire la războiul din Ucraina.
Conclavul se prezintă astfel ca o răscruce istorică. Biserica va trebui să definească dacă dorește să reafirme virajul pastoral și social inițiat de Francisc sau dacă va opta pentru o întoarcere la imobilismul doctrinar.
