Congresul spaniol a decis să abordeze o reformă a regulamentului pentru a limita acțiunile activiștilor ultra-dreapta

Congresul spaniol a decis să abordeze o reformă a regulamentului pentru a limita acțiunile activiștilor ultra-dreapta care, sub acoperirea acreditărilor de presă, au provocat diverse incidente, inclusiv insulte și amenințări, adresate deputaților și jurnaliștilor din majoritatea instituțiilor media care acoperă activitatea Camerei. PSOE, Sumar, ERC, Junts, EH Bildu, PNV, CC și BNG susțin inițiativa înregistrată vineri, care stabilește norme și sancțiuni pentru persoanele acreditate ca jurnaliști la sediul parlamentului. PP și Vox nu au susținut propunerea, deși aceasta era cerută de diverse organizații profesionale, cum ar fi Asociația Jurnaliștilor Parlamentari (APP).

Printre acești activiști acreditați ca presupuși informatori s-au remarcat Vito Quiles, candidat la ultimele alegeri europene din partea grupării ultra a lui Alvise Pérez, și unii dintre colaboratorii săi. Pe lângă faptul că au încercat să perturbe conferințe de presă, unii dintre acești așa-ziși jurnaliști au provocat confruntări cu alți informatori, cărora le-au adresat insulte și amenințări, adesea amplificate prin intermediul rețelelor sociale. Acum trei săptămâni, aproximativ 80 de informatori din majoritatea instituțiilor media au citit un manifest la Poarta Leilor din Congres, pentru a repudia aceste “comportamente inacceptabile”.

Propunerea înregistrată vineri urmărește să faciliteze faptul că Biroul Congresului, după un raport al unui nou Consiliu Consultativ de Comunicare integrat de reprezentanți ai asociațiilor de jurnaliști, poate retrage temporar acreditările persoanelor care se dedau la astfel de comportamente. Textul stabilește trei categorii de infracțiuni — ușoare, grave și foarte grave — și trei categorii de sancțiuni echivalente, care variază de la o suspendare a acreditării pe zece zile până la șase ani. Infracțiunile pot varia de la “întreruperea ordinii” în timpul conferințelor de presă, accesul în zone restricționate ale Camerei sau înregistrarea de imagini în locuri nepermise, până la cele care ar avea o pedeapsă mai mare, printre care “lipsa de respect sau a regulilor de curtoazie față de alte persoane în incinta parlamentară”, cum ar fi “insultele sau atentatul la demnitatea” altora. Sancțiunile ar fi impuse de Birou, după un raport al unui organism nou-înființat, Consiliul Consultativ de Comunicare.

Președinția Congresului promovase în ultimele săptămâni un grup de lucru ale cărui propuneri au stat la baza acestei inițiative. Noile dispoziții ar fi încorporate în articolul 98 din Regulament. “În timpul actualei legislaturi”, se arată în expunerea de motive a reformei, “persoanele care se dedică jurnalismului parlamentar își văd grav perturbată exercitarea dreptului la informație de către altele care, deși sunt acreditate de Cameră ca profesioniști ai comunicării, se dedică intimidării, lipsei de respect și îngreunează sistematic munca jurnaliștilor”. Textul subliniază că “diferite grupuri de jurnaliști” au solicitat “măsuri necesare pentru a evita comportamente inacceptabile” fără a “limita, restricționa sau diminua dreptul mijloacelor de comunicare în masă de a obține și difuza informații corecte pentru cetățeni”. PP și Vox, însă, s-au arătat reticenți în a adopta aceste dispoziții, invocând tocmai libertatea de informare și nu au susținut inițiativa semnată de toate celelalte grupuri parlamentare.

Propunerea profită de ocazie pentru a extinde cazurile în care un deputat poate solicita utilizarea votului electronic. Până acum, acesta era limitat la cazurile de sarcină, maternitate, paternitate, boală, “situații excepționale de potențială gravitate” sau participare la summituri internaționale. Această ultimă circumstanță este invocată adesea de președintele Guvernului. Acum, va fi permisă invocarea necesității de a îngriji un membru al familiei și sunt incluse și cazurile de deces al unor persoane foarte apropiate de deputat.