Creșterea numărului de militari și îmbunătățirea remunerațiilor acestora, cu 679 de milioane

Creșterea numărului de militari și îmbunătățirea remunerațiilor acestora, cu 679 de milioane, modernizarea sistemelor de formare și simulare, cu 928,27 milioane, sau refacerea rezervei de muniție și explozivi, serios diminuată de livrările către Ucraina, cu 564,98 milioane, figurează printre elementele care beneficiază de cele mai mari bugete în cadrul Planului Industrial și Tehnologic pentru Securitate și Apărare. În plus, serviciul secret CNI va primi 565 de milioane pentru a-și consolida zona de securitate cibernetică și pentru a-și spori prezența în străinătate. Acest plan, care a fost aprobat ieri de Consiliul de Miniștri și a fost transmis miercuri de Guvern către NATO și UE, pentru examinare, prevede injectarea a 10.471 de milioane de euro în bugetele Apărării pentru a ajunge chiar în acest an la 2% din produsul intern brut (PIB) în cheltuieli militare.

Documentul detaliază de unde va proveni această creștere puternică a cheltuielilor militare care, după cum a asigurat președintele Guvernului, Pedro Sánchez, se va face fără a reduce cheltuielile sociale și fără a crește impozitele și nici prin creșterea deficitului sau a datoriei publice. Cea mai mare parte (2.819,17 milioane) va proveni din Fondul de Lichiditate Autonomă (FLA), la care până acum recurgeau comunitățile autonome pentru a se finanța și care nu va mai fi atât de necesar, deoarece se pot finanța pe piețe. Alte sume importante vor proveni din cheltuieli alocate în bugetele din 2023, prelungite până astăzi, care nu mai sunt necesare în 2025 (1.744,89 milioane); din reorientarea fondurilor din Planul de Recuperare și Reziliență al UE (1,357); din restituiri și noi împrumuturi de la Ministerul Industriei (1.680,33) sau din Fondul de Contingență (1.395,10).

În această linie, Consiliul de Miniștri de marți a aprobat un transfer de credit de 2.819,1 milioane către Ministerul Industriei pentru «finanțarea contribuțiilor rambursabile către companii pentru dezvoltarea de proiecte tehnologice calificate legate de programele de apărare». Se urmărește potențarea bazei industriale naționale, astfel încât aceasta să aibă capacitatea de a dezvolta «proiecte tehnologice mari considerate de interes strategic ridicat în domenii și tehnologii de înaltă eficiență științifico-tehnică, a căror dimensiune industrială obligă la mobilizarea unei cantități mari de resurse materiale și umane înalt calificate», conform Guvernului.

Planul prevede ca cheltuielile militare ale Spaniei să crească în acest an până la 33.123 de milioane de euro, trecând de la 1,43% din PIB în 2024 la 2% în 2025, anticipând cu patru ani acest obiectiv, care era prevăzut să fie atins în 2029. În ciuda acestui fapt, documentul asigură că «Spania nu se va alătura niciunei escalade armamentistice». Deși obiectivul este ca cheltuielile să fie executate înainte de sfârșitul anului, multe dintre noile programe de înarmare au o durată de cel puțin cinci ani, până în 2030.

Printre aceste programe se numără noua radio tactică a Armatei (350 de milioane), sistemul de comandă și control MC3 (241 de milioane), satelitul spion Paz (200), noua navă de război electronică (105), modernizarea fregatelor F-100 (225), noua navă de sprijin pentru luptă (100), viitorul sistem aerian de luptă FCAS (216), noul vehicul cu șenile (200) sau șapte avioane amfibie de luptă împotriva incendiilor (661,39). Planul include și un program de îmbunătățire a capacităților Ministerului de Interne în domenii precum ciberinteligenta sau infrastructurile critice, dotat cu 189 de milioane.

Președintele Sánchez l-a informat miercuri pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a salutat «anunțul de a ajunge la 2% mai repede. Pentru a ne menține în siguranță, toți trebuie să creștem investițiile în apărare: construind o NATO mai puternică, mai echitabilă și mai letală», a adăugat el, într-un mesaj prin intermediul rețelelor sociale.

Presiunea NATO a fost decisivă pentru ca Guvernul să decidă să anticipeze chiar în acest an obiectivul de a ajunge la 2%, cu patru ani mai devreme decât era prevăzut până acum. Rutte însuși a spus la sfârșitul lunii martie că Guvernul spaniol dorea «să ajungă la 2% în vară», ceea ce a fost negat de La Moncloa, dar cert este că, după ce Italia și Belgia, două țări care nici ele nu îndepliniseră obiectivul stabilit la summitul din Țara Galilor din 2014, au anunțat că o vor face în 2025, Spania rămăsese singură. În iunie este programat summitul NATO de la Haga (Olanda), primul după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, în care se va stabili un nou obiectiv de cheltuieli militare, previzibil peste 3%.

Planul este structurat în cinci piloni: îmbunătățirea condițiilor de muncă ale trupelor și ale personalului marinei, precum și pregătirea și echiparea Forțelor Armate, cu o alocare de 3.712,49 milioane de euro, 35,45% din total; dezvoltarea și achiziționarea de noi capacități de telecomunicații și securitate cibernetică, cu 3.262,76 milioane, 31,16%; fabricarea și cumpărarea de noi echipamente de apărare și descurajare, cu 1.962 milioane, 18,75%; consolidarea capacităților Forțelor Armate de a sprijini gestionarea urgențelor și a dezastrelor naturale, cu 1.751,53 milioane, 16,73%; și îmbunătățirea condițiilor de siguranță ale celor peste 3.000 de militari spanioli dislocați în 16 misiuni în străinătate, cu 328,74 milioane, 3,14%. La suma globală trebuie scăzute 547,36 milioane pe care le va încasa Trezoreria din ajustările plăților celor 56 de programe de modernizare care sunt deja în curs, la care se vor adăuga acum 31 noi.

Guvernul asigură că 87% din investiții vor fi destinate companiilor spaniole din toate comunitățile autonome și că acest lucru va crește PIB-ul spaniol cu 0,4 și 0,7 puncte procentuale, crescând cu 18% I+D+I (Cercetare, Dezvoltare și Inovare) a Statului și creând 96.000 de locuri de muncă, 36.000 directe, majoritatea calificate.