Observarea a zeci de aeronave fără pilot lângă aeroporturi și baze militare din septembrie a forțat mai multe țări europene să-și consolideze apărarea. Deși Moscova nu și-a asumat responsabilitatea, incidentele alimentează confuzia specifică războiului său hibrid, punând sub semnul întrebării vulnerabilitatea securității europene.

Aceste avistări au avut loc în țări precum Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania, Belgia și Spania, vizând aeroporturi, baze militare și centrale nucleare. Guvernele și armatele europene, deși fără dovezi concrete, suspectează Kremlinul ca fiind singurul actor capabil și motivat să execute astfel de acțiuni.

Ed Arnold, analist la Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie, subliniază că Rusia nu are nevoie de numeroase drone în aceste locații. Este suficient să desfășoare una pentru o scurtă perioadă sau chiar să creeze impresia prezenței dronelor, pentru a demonstra vulnerabilitatea Europei. Acest lucru face parte dintr-o strategie de război cognitiv sau hibrid, care combină tactici convenționale cu acțiuni asimetrice, cum ar fi sabotajul și campaniile de propagandă.

"Rusia nu are nevoie să aibă multe drone în aceste locuri. Este suficient să desfășoare una pentru o scurtă perioadă de timp, sau chiar simpla insinuare că există drone în aer și astfel să demonstreze cât de vulnerabili suntem."

Confuzia este amplificată de demonstrația anterioară de forță din 10 septembrie, care a arătat capacitatea Moscovei și a expus vulnerabilitățile țărilor NATO, atacând psihologia inamicului. Deși multe avistări s-au dovedit a fi erori de identificare, lipsa de resurse și reglementări pentru controlul dronelor mici rămâne o problemă majoră.

Creșterea numărului de întreruperi ale activităților în aerodromurile europene din cauza prezenței dronelor s-a multiplicat de patru ori din ianuarie până în noiembrie anul curent, conform datelor Euronews. Belgia, în special, a solicitat ajutor aliat, iar Regatul Unit a desfășurat o unitate specializată a forțelor aeriene britanice pentru interceptarea aeronavelor fără pilot.

NATO a răspuns, de asemenea, prin desfășurarea sistemelor de apărare antidronă americane Merops în Polonia și România, pe flancul estic al Alianței, pentru a se proteja împotriva aeronavelor de atac fără pilot. Cu toate acestea, interceptarea dronelor mai ușoare și mai greu de urmărit rămâne o provocare semnificativă.

Declarațiile ambigue ale președintelui rus Vladimir Putin, care a negat sarcastic trimiterea de drone, dar a menționat că "nu le vom mai trimite nici în Franța, nici în Danemarca", adăugând "la ce alte destinații pot ajunge?", contribuie la atmosfera generală de incertitudine și manipulare, alimentând și mai mult teama în rândul publicului european.