În câteva cuvinte
Partidul Popular spaniol este criticat pentru strategia sa de proteste stradale și retorică exagerată împotriva guvernului, considerată ineficientă și dăunătoare credibilității. Articolul sugerează că PP ar trebui să utilizeze instrumentele democratice la dispoziție, în loc să recurgă la tactici populiste.
Partidul Popular (PP) din Spania este ținta criticilor din cauza abordării sale politice, care preferă agitația stradală și retorica exagerată în detrimentul instrumentelor democratice parlamentare. O recentă demonstrație la Madrid, adunând zeci de mii de participanți, a fost interpretată ca o incapacitate a PP de a propune o alternativă guvernamentală convingătoare.
Articolul subliniază modul în care PP creează o "stare de angoasă generalizată" în Spania, folosind un discurs considerat rupt de realitatea cotidiană a cetățenilor. Această strategie a debutat în septembrie 2023, pe fondul negocierilor privind amnistia necesară învestirii lui Pedro Sánchez, însă, după mai bine de doi ani, guvernul nu pare sub presiune să-și încheie mandatul.
Afirmațiile liderului PP, Alberto Núñez Feijóo, conform cărora Spania nu ar mai suporta "nici o zi în plus", sunt considerate deconectate de realitate. De asemenea, este criticată înăsprirea limbajului PP împotriva guvernului, incluzând acuzații de corupție și declarațiile președintei Madridului, Isabel Díaz Ayuso, despre o presupusă pregătire a ETA pentru "a asalta Țara Bascilor și Navarra", referindu-se la guvern ca la o "mafie a corupției".
Se subliniază că argumentele dreptei spaniole se reduc la "discuții aprinse" și o competiție pentru "clicuri", nu pentru voturi. Deși există motive solide pentru nemulțumirea față de PSOE, confruntat cu un scandal major de corupție, PP deține o putere instituțională considerabilă, având majoritate în Congres, Senat și conducând 11 comunități autonome, putere pe care ar trebui să o utilizeze pentru a-și exprima opoziția.
Se concluzionează că agitația stradală și "exagerările apocaliptice" nu constituie o strategie politică viabilă. Constituția conferă prim-ministrului prerogativa de a dizolva Parlamentul, iar sistemul este conceput pentru ca acesta să utilizeze această pârghie politică. PP, lipsit de voturile necesare pentru o moțiune de cenzură, ar trebui să folosească instrumentele democratice la dispoziție, evitând să copieze tacticile extremei-drepte, care îi distrug credibilitatea.
