Curtea Constituțională a Spaniei respinge votul la distanță al lui Puigdemont

Curtea Constituțională a Spaniei a respins votul la distanță al fostului președinte al Generalității Cataloniei, Carles Puigdemont, considerându-l inadmisibil din partea cuiva care „se sustrage voluntar acțiunii justiției penale spaniole”.

Hotărârea, pronunțată în unanimitate, admite recursul Partidului Popular (PP) împotriva acordului Biroului de Vârstă al Camerei catalane, care a acceptat în iunie voturile delegate ale lui Puigdemont și ale fostului consilier Lluís Puig, în ședința constitutivă a Parlamentului.

Decizia organului de garanții nu va modifica componența Adunării autonome și nu va avea efecte retroactive, în interesul „securității juridice”.

Motivări ale deciziei

Rezoluția – al cărei raportor a fost magistratul Ricardo Enríquez, din grupul conservator al curții – consideră că, când Biroul de Vârstă a permis votul la distanță al lui Puigdemont și Puig, a încălcat „dreptul recurenților de a exercita funcțiile reprezentative conform cerințelor legii”, în special articolul 23.2 din Constituție. Acest precept stabilește că cetățenii „au dreptul de a accede în condiții de egalitate la funcțiile și demnitățile publice”. Hotărârea menționează, de asemenea, primul alineat al acestui articol, care reglementează drepturile de participare politică ale cetățenilor prin reprezentanții lor.

Consecința faptului că acordurile contestate au încălcat aceste drepturi fundamentale ale terților este anularea dreptului la vot la distanță pentru Puigdemont și Puig. Curtea Constituțională menționează că asupra ambilor „există un mandat judecătoresc de căutare și capturare”. Tribunalul argumentează că aceasta este „exact” situația în care „se află deputații a căror delegare de vot a fost acceptată de Biroul de Vârstă, chiar dacă se susține (așa cum a făcut Parlamentul) că simpla adoptare de către Cortes Generales a unei legi organice de amnistie presupune, prin ea însăși (...) existența unei circumstanțe excepționale (...) care ar trebui aplicată deputaților care și-au delegat” votul. Curtea consideră că admiterea acestui tip de vot ar echivala cu facilitarea „sustragerii de la justiție”. Legea amnistiei a fost aprobată de Parlament pe 30 mai 2024 pentru a fi aplicată de judecători și tribunale fiecărui caz concret legat de infracțiunile asociate cu procesul separatist catalan (procés). La rândul său, ședința constitutivă a Parlamentului a avut loc pe 10 iunie.

Precedente și consecințe

Curtea Constituțională face referire la hotărâri anterioare care au anulat deja acorduri similare ale adunării autonome catalane pentru votări specifice. Printre aceste precedente se numără recursuri ale altor grupuri parlamentare, cum ar fi cel al PSC (Partidul Socialiștilor din Catalonia), care în acest caz nu a contestat autorizarea de către Birou a voturilor la distanță menționate în ședința de început a legislaturii catalane, în cadrul căreia Josep Rull (Junts) a fost ales președinte al Camerei.

În acest sens, organul de garanții precizează că „emiterea acestor voturi nu a modificat alegerea membrilor Biroului, nici componența acestuia, și nici nu a afectat proclamarea președintelui Parlamentului Cataloniei declarând camera constituită”. După aceste prime decizii, Rull a putut deschide perioada de consultări cu diferitele grupuri parlamentare, rezultatul fiind convocarea ședinței de învestitură a președintelui Generalității pentru 8 august, în care Salvador Illa (PSC) a obținut sprijin suficient – cu 68 de voturi pentru, susținut de ERC și Junts – pentru a accede la funcție. În aceeași dată, Puigdemont a ținut un scurt discurs în apropierea Parlamentului și apoi s-a întors la Waterloo, evitând controalele poliției.