În câteva cuvinte
Curtea Penală Internațională a anunțat închiderea biroului său din Caracas, invocând lipsa progresului în cooperarea cu guvernul venezuelean, însă a reiterat că investigația privind crimele împotriva umanității în țară rămâne activă. Decizia accentuează tensiunile dintre Caracas și organismele internaționale.
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat luni închiderea biroului său din Caracas, invocând lipsa de progres concret în cooperarea cu Guvernul lui Nicolás Maduro. Cu toate acestea, ancheta privind crimele împotriva umanității din Venezuela rămâne activă.
Anunțul a fost făcut de procurorul adjunct al CPI, Mame Mandiaye Niang, în timpul intervenției sale la Adunarea Statelor Părți la Statutul de la Roma, desfășurată la Haga.
„După o muncă continuă, am stabilit că progresul real în complementaritate rămâne o provocare. Prin urmare, și conștienți de necesitatea de a ne gestiona eficient resursele limitate, am decis să închidem biroul nostru din Caracas”, a declarat Niang. „Ancheta noastră rămâne concentrată și activă datorită muncii echipei noastre dedicate și unificate, împreună cu partenerii noștri și, ca întotdeauna, ghidată de dovezi și de lege”, a adăugat el.
Decizia vine după o serie de neînțelegeri între guvernul venezuelean și CPI. Acum un an, procurorul de atunci, Karim Khan, avertiza că „drumul complementarității” se epuizează, semnalând lipsa de voință și capacitate de a investiga și judeca local crimele semnalate. Khan a deplâns, în raportul său anual din 2024, lipsa implementării reformelor legale și practice de către regimul venezuelean.
Biroul CPI a fost înființat la Caracas în iunie 2023, cu scopul de a obține o colaborare mai strânsă „pentru a asigura mai multă justiție” în țară.
Închiderea biroului intensifică tensiunile dintre Guvernul lui Maduro și organismele internaționale care veghează la respectarea drepturilor omului. Șeful Parlamentului, Jorge Rodríguez, a indicat duminică că se evaluează posibilitatea retragerii din organism, invocând ceea ce ei consideră inacțiunea în cazul asasinatelor extrajudiciare comise de Statele Unite împotriva echipajelor de presupuse „narco-bărci” în Caraibe. Juriștii subliniază că o eventuală retragere din Statutul de la Roma nu ar anula procesul îndelungat de verificare a crimelor împotriva umanității și posibila sancționare a înalților oficiali guvernamentali ca responsabili.
Investigația CPI împotriva Venezuelei este prima deschisă într-o țară latino-americană la această instanță. Au fost colectate mărturii de la peste 8.000 de victime ale detențiilor arbitrare, torturii, violenței sexuale, execuțiilor extrajudiciare și disparițiilor forțate, ca parte a anchetei.
