Curtea Supremă a Statelor Unite, care a deschis unul dintre cele mai importante mandate judiciare din istoria sa recentă, examinează anual aproximativ 70 de cazuri. Doar o mică parte dintre acestea atrag atenția presei și, chiar mai puține, reușesc să schimbe cursul lucrurilor, așa cum s-a întâmplat cu decizia din 2022 care a anulat dreptul federal la avort.

În acest an, există o chestiune care le va eclipsa pe toate celelalte: limita puterii prezidențiale. Aceasta rezultă din totalitatea cererilor pe care cei nouă magistrați ai Curții Supreme le-au primit din partea administrației Donald Trump pentru a revizui hotărârile tribunalelor inferioare care au blocat avansul deciziilor executive potențial neconstituționale ale Casei Albe.

În cursul anului trecut, Trump a apelat la aceste proceduri de urgență de 19 ori în doar cinci luni, același număr de solicitări pe care administrația Biden le-a avut în patru ani. Până la sfârșitul lunii septembrie, numărul total de cereri ale lui Trump a ajuns la 28, depășind suma cererilor înaintate de administrațiile Biden, Barack Obama și George W. Bush.

Aceste rezoluții urgente, cunoscute sub numele de „dosarul din umbră” (shadow docket), nu se bucură de o reputație bună printre juriști, deoarece implică adesea o deliberare redusă, nu includ argumentație și vin nesemnate. În cazul lui Trump, ele se înscriu într-un tipar prin care acesta încearcă să-și extindă puterea prin fapte: președintele emite un decret, acesta este contestat, instanțele inferioare îl suspendă, iar administrația recurge la Curtea Supremă pentru a obține permisiunea de aplicare și a stabili un precedent care să faciliteze avansul agendei sale autoritare. Până în prezent, Curtea Supremă i-a dat dreptate în 85% din cazuri.

Actuala Curte Supremă, care ar trebui să fie independentă de puterea politică, este dominată de o supermajoritate conservatoare de șase judecători (trei dintre ei fiind numiți de Trump în timpul primului său mandat) în fața celor trei liberali. În acest an, Curtea a înregistrat un minim istoric al aprobării în rândul americanilor, de doar 39%.

Cel mai important caz legat de președintele Statelor Unite care va fi soluționat rapid, înainte de sfârșitul anului, vizează constituționalitatea tarifelor pe care Trump le-a impus zecilor de țări. Acestea au fost introduse în virtutea Legii privind puterile economice de urgență internațională, care permite președintelui să reglementeze importurile în circumstanțe excepționale.

De asemenea, Curtea Supremă va decide cu privire la două demiteri de profil înalt din administrația Trump, care ar putea schimba regulile privind independența agențiilor federale față de capriciile locatarului Casei Albe. Cazurile vizează demiterea guvernatorului unei agenții federale și pe cea a Rebeccăi Slaughter, un oficial democrat din cadrul autorității de reglementare a comerțului (FTC).

Pe lângă subiectele legate de Trump, Curtea Supremă are pe agendă o varietate de alte probleme:

• Dacă o lege care interzice „terapia de conversie” a orientării sexuale încalcă libertatea de exprimare protejată de Primul Amendament.
• Dacă pot fi contestate buletinele de vot prin corespondență la două săptămâni după ziua alegerilor.
• Dacă o dispoziție a Legii privind Dreptul la Vot constituie o garanție împotriva manipulării rasiale a districtelor electorale.
• Două cazuri privind participarea atleților transgender în sport, un subiect favorit al războiului ideologic promovat de mișcarea MAGA (Make America Great Again).

Prima audiere orală importantă va avea loc marți și provine din procesul intentat de o consilieră creștină care consideră că o lege din Colorado îi încalcă dreptul la libertatea de exprimare, interzicându-i să pledeze pentru „terapia de conversie” în rândul minorilor. Săptămâna următoare, Curtea va reasculta argumentele într-un caz privind o hartă electorală din Louisiana care a mărit numărul de districte cu majoritate neagră. Aceasta oferă celor șase magistrați conservatori ocazia de a demonta o altă prevedere a Legii Dreptului la Vot, menită să combată suprimarea votului minorităților.

Mandatul judiciar anterior s-a încheiat cu o victorie pentru Trump, când Curtea i-a acordat o extindere a imunității prezidențiale pentru deciziile luate în lunile premergătoare asaltului asupra Capitoliului. Succesul agendei sale politice și viitorul democrației americane depind acum de aceiași judecători.