În câteva cuvinte
Candidatul CDU/CSU, Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea voturilor în Bundestag la prima încercare de a fi ales Cancelar al Germaniei. Acest rezultat neașteptat a provocat o criză politică și necesită un nou vot.
O criză politică complet neașteptată și fără precedent a izbucnit în Germania după ce candidatul la funcția de Cancelar, Friedrich Merz, a eșuat marți în prima sa încercare de a fi investit în Bundestag.
Liderul creștin-democrat a obținut 310 voturi pentru, 307 împotrivă și trei abțineri, rămânând la șase voturi distanță de majoritatea absolută necesară de 316 locuri.
Coaliția dintre creștin-democrați (CDU/CSU) și social-democrați (SPD) deține 328 de locuri, ceea ce înseamnă că 18 deputați din coaliție fie au votat împotriva propriului candidat, fie s-au abținut. Fiind un vot secret, identitatea lor rămâne necunoscută.
Surpriza majoră a votului a semănat dezorientare în Bundestag, unde, în câteva minute, s-a trecut de la calmul și atmosfera aproape festivă a unei zile de transfer democratic de putere la o agitație fără precedent. Niciodată, de la fondarea Republicii Federale în 1949, un cancelar desemnat nu a eșuat în prima rundă de vot. Germania este o țară care se mândrește cu predictibilitatea sa, iar în teorie, partenerii de coaliție au ajuns în hemiciclu cu totul bine stabilit.
Rezultatul a dat peste cap agenda zilei, în care totul era pregătit pentru transferul de putere. Președintele federal, Frank-Walter Steinmeier, urma să-l numească pe Merz, înainte ca acesta să depună solemn jurământul. Candidatul frustrat a trebuit să anuleze în grabă agenda internațională, vizitele de miercuri la Paris și Varșovia cu care dorea să semnaleze că Germania revine în sala de comandă a Europei.
Votul reprezintă un regres pentru viitorul cancelar, într-un moment de stagnare economică și instabilitate internațională, dar și pentru imaginea primei economii a Europei, o țară care până de curând era un exemplu de stabilitate și moderație. Acum s-a demonstrat că are un Parlament fără o majoritate solidă și cu extrema dreaptă ca primă forță de opoziție, cu 152 de deputați.
Bursa de la Frankfurt a scăzut cu 1,1% după anunțarea rezultatului votului. În noaptea de luni, Cancelarul în exercițiu, social-democratul Olaf Scholz, își luase deja oficial rămas bun de la funcție printr-o ceremonie militară. În dimineața zilei de marți, viitorii miniștri se pregăteau deja pentru ceremoniile de preluare și pentru a se instala în birourile lor. Nu vor putea, deocamdată.
Rezultatul impune un nou vot, într-un termen de 14 zile, și în care Merz ar avea nevoie, de asemenea, de o majoritate absolută de 316 deputați. O a treia rundă de vot ar necesita doar o majoritate simplă, similară celei obținute în primul tur.
Dar în atmosfera înfierbântată din Bundestag au început deja să circule ipotezele despre ce se va întâmpla dacă liderul creștin-democrat va eșua din nou în a doua rundă. O posibilitate, care până de curând ar fi părut deplasată, ar fi extinderea coaliției pentru a include Verzii, în vederea obținerii unei majorități mai solide.
Obiectivul coaliției creștin-democraților și social-democraților este, deocamdată, organizarea celui de-al doilea vot cât mai curând posibil, fără a aștepta termenele maxime prevăzute de regulamentul Bundestagului. Pentru convocarea sa este necesară o majoritate de două treimi din Cameră, ceea ce ar necesita, pe lângă voturile CDU/CSU și SPD, și pe cele ale Verzilor și Stângii.
Verzii s-au declarat dispuși să susțină votul. Deputata Ricarda Lang a calificat pe cei care, în majoritate, au votat împotrivă drept "iresponsabili" și s-a întrebat care a fost interesul acestor deputați de a risca să-și slăbească propriul guvern și să ajute partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.
"Îmi pot imagina două lucruri", a spus deputata ecologistă. "Unul, că există nemulțumire în SPD cu contractul de coaliție și cu politica de numiri. Sau că o parte din Uniune [CDU/CSU] se joacă cu focul pentru a-și dăuna propriului cancelar și a crea instabilitate".
Căutarea vinovaților a început. Creștin-democrați și social-democrați consultați în Bundestag pasează responsabilitatea în curtea celuilalt, deși admit că, fiind vot secret, este imposibil de știut cu certitudine cine sunt vinovații.
Ca în romanele Agathei Christie, abundă suspecții cu motive variate pentru a comite "crima". Cineva din majoritatea parlamentară a creștin-democraților și social-democraților a dorit să-i trimită un mesaj lui Merz, un politician veteran care și-a creat de-a lungul anilor o listă bogată de dușmani în rândurile sale și ale rivalilor.
Potrivit unor teorii, ar exista nemulțumiri în SPD cu privire la conducerea partidului și la numirile pentru ministere în coaliția cu creștin-democrații. Sau ar dori să-l facă pe Merz să plătească pentru păcatele din trecut, cum ar fi votul din februarie alături de extrema dreaptă pentru înăsprirea legilor privind imigrația. Potrivit celeilalte tabere, vinovatul nu ar trebui căutat în rândul creștin-democraților, a asigurat un deputat bavarez, deoarece "a semăna haos" ar fi, în opinia sa, împotriva valorilor conservatoare.
Deputatul creștin-democrat Johann Wadephul a încercat să calmeze spiritele la ieșirea din hemiciclu, asigurând că cele întâmplate fac parte din "normalitatea democratică și parlamentară".
Aspirantul la funcția de cancelar s-a întâlnit la sfârșitul votului cu liderul Partidului Social-Democrat, Lars Klingbeil, desemnat să fie vicecancelar. Ulterior, ambele grupuri, CDU/CSU a lui Merz și SPD a lui Klingbeil, au susținut ședințe separate cu ușile închise pentru a pregăti următorii pași.
