În Brazilia, nu este neobișnuit ca un fost președinte să fie supus unui proces politic sau penal, dar este fără precedent ca acesta să fie judecat pentru lovitură de stat. Jair Messias Bolsonaro, de 70 de ani, lider de extremă dreapta brazilian și militar în rezervă, va fi judecat în lunile următoare, după ce miercuri Curtea Supremă a acceptat denunțul Parchetului împotriva sa pentru conducerea unei conspirații de a comite o lovitură de stat. Este acuzat că a manevrat pentru a se agăța de putere după ce a pierdut alegerile în 2022 și pentru a împiedica revenirea la președinție a lui Luis Inácio Lula da Silva. Potrivit acuzațiilor, conspiratorii au luat în considerare asasinarea președintelui Lula, a vicepreședintelui său și a judecătorului Curții Supreme Alexandre de Moraes, care instrumentează cazul și pe care bolsonarismul îl consideră coșmarul său. Bolsonaro a urmărit ședința Curții Supreme, televizată în direct, din biroul fiului său Flávio din Senat.

Decizia de a deschide proces împotriva lui Bolsonaro și a presupușilor săi complici a fost luată cu majoritatea de voturi a primei săli a Curții Supreme, formată din cinci magistrați. Judecătorul de caz, de Moraes, consideră că indiciile și dovezile prezentate de procuratură sunt suficiente pentru a accepta denunțul în întregime. „Cred că probele produse în mod autonom de Poliția Federală sunt suficiente. Și, în plus, au fost corroborate de colaborator [principalul martor incriminator] și de alți interogați”. În scopuri didactice și pentru a neutraliza discursul negaționist, Moraes a prezentat un videoclip cu atacul asupra sediilor celor Trei Puteri pe 8 ianuarie 2023 pentru a demonstra că actele au fost violente, „nu o plimbare duminicală a doamnelor cu Biblii”, a spus el, repetând narațiunea bolsonaristă.

Cei șapte presupuși complici care au format împreună cu el nucleul dur al complotului de lovitură de stat vor fi, de asemenea, judecați. Fiecare dintre ei se confruntă cu cinci infracțiuni, inclusiv tentativă de abolire violentă a statului de drept, care pot duce la până la 43 de ani de închisoare.

Procuratura susține că Bolsonaro a condus o organizație criminală armată care a organizat o campanie de dezinformare pentru a pune la îndoială urnele electronice, a încurajat public încălcarea ordinii democratice, a presat conducerea forțelor armate să încalce ordinea constituțională și a manipulat decrete de lovitură de stat într-o strategie de lovitură de stat care a culminat cu asaltul asupra sediilor celor trei puteri pe 8 ianuarie 2023. Cu exact un an înainte, președintele învins de atunci, Donald Trump, a încurajat asaltul asupra Capitoliului din Washington.

Procurorul general, Paulo Gonet, susține în denunțul său că lovitura de stat planificată nu a avut succes deoarece o parte din conducerea militară, șefii Armatei și ai Aviației, au refuzat să se alăture revoltei.

Dintre cei opt președinți pe care i-a avut Brazilia de la sfârșitul dictaturii, șapte au fost denunțați pentru diverse infracțiuni, dar numai unul, Lula, a fost judecat și condamnat pentru corupție în mai multe cazuri anulate din cauza unui viciu de formă. Alți doi, Dilma Rousseff și Fernando Collor, au fost destituiți în procese politice.

Piatra de temelie a acuzației împotriva lui Bolsonaro și a restului celor denunțați pentru complotul de lovitură de stat este mărturisirea secretarului personal al fostului președinte. Locotenent-colonelul Mauro Cid, investigat inițial pentru falsificarea carnetului de vaccinare al șefului său în timpul pandemiei, a decis să colaboreze cu anchetatorii în 2023 după o perioadă de arest preventiv. Mărturia sa și telefonul său mobil s-au dovedit a fi o mină pentru poliție, deoarece el era curierul lui Bolsonaro în relația sa cu restul presupușilor complotiști. Fostul președinte a încercat fără succes să anuleze acea denunțare premiată.

Când a pierdut definitiv puterea, Bolsonaro a pierdut și imunitatea de care se bucurase timp de peste trei decenii de carieră politică. Investigațiile împotriva sa s-au înmulțit rapid: pentru gestionarea coronavirusului, care a ucis 700.000 de brazilieni, pentru abuz de putere, pentru falsificarea carnetului său de vaccinare, pentru păstrarea unor bijuterii pe care le-a dăruit coroana saudită... În 2023, judecătorii l-au descalificat să candideze la alegeri până în 2030.

Dar el continuă să facă ce vrea, conducând extrema dreaptă, exercitând funcția de șef al opoziției față de Lula, care este cufundat în cea mai gravă criză de popularitate din cele trei mandate. Inflația alimentelor erodează sprijinul președintelui de stânga. În timp ce Curtea Supremă delibera asupra viitorului lui Bolsonaro, Lula se afla de cealaltă parte a globului, într-o călătorie oficială în Japonia cu președinții celor două Camere parlamentare. (Știre în dezvoltare. Vor fi mai multe informații în curând)