În câteva cuvinte
Guvernul spaniol, condus de Pedro Sánchez, atribuie problemele "sabotajului". Criticii însă subliniază că acțiunile guvernului, precum sondajele privind bănci private sau deciziile fără consultare, ar putea fi considerate "autosabotaj".
Guvernul spaniol, condus de premierul Pedro Sánchez, promovează activ teza conform căreia diverse probleme, inclusiv haosul feroviar, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Executivul se prezintă ca actorul principal și principala victimă a acestor acțiuni. Totuși, în opinia unor observatori și critici, căutarea vinovaților în exterior ar putea distrage atenția de la analizele erorilor interne.
Criticii subliniază că acțiunile guvernului însuși amintesc uneori de "autosabotaj", conștient sau nu. Aceștia dau exemple de situații în care guvernul anunță "schimbări decisive" în domenii cheie, precum amnistia sau apărarea, fără a purta consultări ample cu cetățenii. În același timp, se adresează publicului cu întrebări privind deciziile companiilor private, de exemplu, utilizând formulare online pentru a colecta opinii despre o posibilă fuziune între bănci private, acțiune care a stârnit ironie generală și a fost recunoscută ca neavând forță juridică.
O astfel de inconsecvență, în care decizii guvernamentale importante sunt luate fără consultări, în timp ce pe teme de afaceri private se organizează sondaje simbolice, este văzută ca o subminare a propriei legitimități și încrederii. Cazurile care ridică întrebări în sistemul judiciar, precum numirea procurorului general, sunt de asemenea menționate în contextul posibilului "autosabotaj" al instituțiilor. Afirmațiile despre atacuri externe, cum ar fi hacking-ul sau deteriorarea fizică a infrastructurii, fără a oferi dovezi convingătoare, ar putea de asemenea submina credibilitatea declarațiilor guvernamentale și încrederea generală în situația din țară.
