O decizie recentă a Curții Supreme spaniole a stârnit o undă de controverse și îngrijorări serioase cu privire la funcționarea sistemului judiciar. Cinci judecători ai instanței superioare au emis o hotărâre împotriva procurorului general al statului, în timp ce doi judecători au susținut o opinie contrară. Ceea ce este deosebit de alarmant este percepția că dezbaterea necesară, esențială pentru un astfel de caz de anvergură, ar fi lipsit cu desăvârșire.

Prima anomalie semnalată a fost publicarea condamnării fără a include sentința completă și argumentele care au stat la baza acesteia. Deși nu este un caz unic, în majoritatea situațiilor similare sentințele sunt unanime. În cazul unei autorități de rang înalt a statului, ar fi fost de așteptat o deliberare amplă și profundă. Cu toate acestea, indiciile sugerează că nu a existat un schimb de idei adecvat între magistrați.

Un alt aspect controversat a vizat acceptarea unei note oficiale a Parchetului, care inițial fusese respinsă ca probă, dar a revenit brusc în prim-plan la solicitarea unui judecător. Această schimbare ridică întrebări privind procesul de evaluare a dovezilor.

În democrații, sistemul judiciar este fundamentat pe ideea că soluționarea conflictelor se face printr-un proces plin de garanții, încheiat cu decizia unei instanțe superioare, ai cărei membri sunt specializați în drept. Când judecătorii, mai ales cei de la Curtea Supremă, devin piese într-o strategie politică, se comite ceea ce se numește prevaricare – adică subordonarea criteriului legal unor criterii personale, deturnând funcția judiciară. Încrederea în justiție nu se bazează pe infailibilitatea judecătorilor, ci pe fiabilitatea întregului sistem.

Întârzierea publicării sentinței complete și a argumentelor ar putea duce la diluarea cazului în fluxul constant de știri. Experții în drept și jurnaliștii subliniază importanța menținerii atenției asupra acestui caz, deoarece în joc este o chestiune politică de prim rang: au acționat judecătorii pe baza dreptului sau au fost divizați de interese politice și ideologice încă de la început? O astfel de situație ar indica o gravă posibilă prevaricare, deteriorând iremediabil imaginea justiției și, implicit, a democrației.

Sociologul, citat în articol, a subliniat că democrațiile sunt adesea subminate atunci când grupuri care inițial sprijineau regimul democratic își retrag suportul, din motive corporative sau ideologice, față de instituțiile care ar trebui să fie imparțiale. Acesta este punctul în care democrațiile suferă cele mai mari prejudicii.