Autoritățile iraniene consideră decizia femeilor și fetelor de a refuza purtarea vălului drept o "anomalie socială"

Autoritățile iraniene consideră decizia femeilor și fetelor de a refuza purtarea vălului ― obligatoriu în țară ― drept o "anomalie socială" ce trebuie combătută. Pentru a asigura respectarea strictului cod vestimentar, a fost implementat un sistem intens de supraveghere, incluzând prezența poliției pe străzi și utilizarea tehnologiei pentru a monitoriza persoanele care încalcă legea. Acesta este concluzia unui raport recent al Misiunii Internaționale Independente de Investigare asupra Republicii Islamice (creată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului), care a documentat cazuri de persecuție din partea statului, inclusiv utilizarea tot mai frecventă a dronelor și a software-ului de recunoaștere facială de către guvernul lui Masoud Pezeshkian.

Misiunea, care a prezentat un prim raport în martie anul trecut, investighează presupusele încălcări ale drepturilor omului legate de protestele începute pe 16 septembrie 2022, când Yina Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani, a murit în custodia poliției, la trei zile după ce a fost arestată la Teheran pentru că ar fi purtat vălul "incorect". Cel puțin 550 de persoane au murit, zece bărbați au fost executați și 60.000 de protestatari au fost arestați în timpul protestelor, care s-au extins până în februarie 2023. În acele luni, statul s-a confruntat cu demonstrații în întreaga țară sub sloganul "Femeie, viață și libertate", reprimate dur de forțele de securitate și paramilitare iraniene.

De atunci, autoritățile au continuat persecuția "pe motive de gen" împotriva femeilor și fetelor iraniene, subliniază misiunea independentă. Raportul a colectat cazuri, pe lângă supravegherea digitală a protestelor, se numără și supravegherea aeriană cu drone pentru a monitoriza respectarea hijabului în spațiile publice din Teheran și în sudul Iranului în aprilie 2024, precum și instalarea unui "nou software de recunoaștere facială" la intrarea Universității Amirkabir din capitală, pentru a "supraveghea respectarea de către studente" a regulilor instituției.

Un alt exemplu este aplicația Nazer, disponibilă pe site-ul oficial al poliției iraniene. Aplicația mobilă permite, din septembrie 2024, raportarea nerespectării reglementărilor privind purtarea hijabului în vehicule private, ambulanțe, transport public sau taxiuri. "Utilizatorii pot adăuga locul, data, ora și numărul de înmatriculare al vehiculului în care s-a produs presupusa încălcare a obligativității hijabului, care apoi 'semnalează' vehiculul online, alertând poliția", explică raportul. Aplicația trimite un mesaj text proprietarului vehiculului pentru a-l informa despre încălcare și a-l avertiza că vehiculul poate fi confiscat de forțele de securitate.

În contrast cu acțiunile autorităților, misiunea ONU explică existența unui "puternic sprijin social" pentru femei, "inclusiv din partea bărbaților și tinerilor, și a indivizilor din diverse medii profesionale, etnice, religioase și socio-economice". Această susținere articulează, conform raportului, "plângeri de lungă durată și cereri de reformă socială și politică". Cu toate acestea, subliniază raportul, toți cei care contestă legile discriminatorii pe motive de sex "rămân expuși riscului de a fi arestați, deținuți, torturați, condamnați la pedepse lungi cu închisoarea sau chiar la pedeapsa cu moartea". La începutul lunii februarie, Iran Human Right a denunțat faptul că cel puțin 31 de femei iraniene au fost condamnate la moarte în 2024: cea mai mare cifră de când ONG-ul ține evidența.

În timpul guvernării moderatului Masoud Pezeshkian ― care a candidat la alegerile ce au urmat morții fostului președinte Ebrahim Raisi ― Iranul a continuat hărțuirea femeilor și fetelor. Președintele încă nu a semnat sau promulgat "Legea privind Protecția Familiei prin Promovarea Culturii Castității și Hijabului", care include pedepse cu închisoarea de până la zece ani, amenzi de până la echivalentul a peste 11.000 de euro și restricții privind educația și angajarea pentru cei care refuză să respecte codul vestimentar, așa cum subliniază ONG-ul Amnesty International. Legea, aprobată de Parlamentul iranian, trebuia să intre în vigoare pe 13 decembrie; cu toate acestea, aplicarea sa a fost suspendată o zi mai târziu.

Pezeshkian promisese să pună capăt patrulelor poliției moralității ― corpul de securitate al cărui principal scop este arestarea femeilor fără văl ―, deși a adăugat că o va face "dacă este posibil". Dar, la opt luni de la preluarea mandatului, "femeile sunt încă arestate și reținute în secțiile de poliție administrate de Poliția de Securitate a Moralității Publice", se arată în raport. În a doua jumătate a anului 2024, tot mai multe femei au fost obligate să compară "în fața instanțelor penale sau revoluționare", unde, în unele cazuri, "au fost condamnate, inclusiv la biciuire, pe baza unor dovezi cunoscute sub numele de 'rapoarte furnizate de forțele de securitate' sau 'fotografii prezentate de poliție'". Aceste dovezi confirmă ― în opinia misiunii ONU ― că supravegherea poliției continuă să urmărească femeile în viața lor de zi cu zi. Doar în cadrul așa-numitului plan Noor al poliției iraniene — încă una dintre inițiativele de a aresta sau de a incita la denunțarea femeilor fără văl - cel puțin 618 iranieni au fost arestați în 2024, asigură raportul, citând o "organizație credibilă pentru drepturile omului".