În câteva cuvinte
Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat un plan pe faze pentru a "cuceri" Fâșia Gaza și a păstra controlul militar asupra teritoriilor, marcând o schimbare spre ocupație permanentă. Planul, criticat pentru implicațiile umanitare și noul mecanism de ajutor, a stârnit deja reacții regionale, inclusiv atacuri din partea houthiilor.
Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat în unanimitate, luni, un plan important de extindere în faze a ofensivei în Gaza pentru a o "cuceri" și a reține militar teritoriile pe care le va ocupa. Aceasta nu este o simplă formalitate. Armata israeliană acționează pe teren, iar acum, pentru prima dată de la începutul invaziei din octombrie 2023, autoritățile pronunță cu voce tare cuvinte pe care înainte – cu președintele democrat Joe Biden la Casa Albă – doar le șopteau.
Planul "diferă de cele precedente" deoarece presupune trecerea "de la metoda incursiunilor la cea a cuceririi teritoriilor și a rămânerii în ele", a declarat premierul Benjamin Netanyahu în apărarea planului, conform televiziunii publice.
Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe de extremă dreapta, a fost și mai explicit: trupele vor rămâne în zonele pe care le vor captura, chiar dacă Hamas ar preda pe cei 59 de ostatici (majoritatea, fără viață) pe care îi deține. "Ocupăm Gaza pentru a rămâne", a spus el. "A venit momentul să nu ne mai temem de cuvântul 'ocupație'".
Proiectul pe faze, care nu va fi pus în practică imediat, va implica o nouă deplasare masivă a palestinienilor spre sud, de data aceasta într-un spațiu și mai restrâns la sud de Khan Younis. Aproape toată populația Fâșiei se află astăzi la nord de acest punct. Armata a ordonat deja o altă evacuare forțată masivă (jumătate din cei peste două milioane de locuitori ai Gazei), urmată de nenumărate altele la scară mai mică.
Principala diferență a situației actuale este că armata va rămâne în fiecare zonă cucerită. "Un lucru este clar: [trupele] nu vor intra și ieși, nici nu vom convoca rezerviști pentru a lua teritoriu și apoi a ne retrage și a face incursiuni în ce rămâne... Nu mai suntem acolo. Avem intenția opusă", a asigurat Netanyahu într-un comunicat video. Pe parcursul invaziei, armata s-a retras din zonele pe care le numea "curățate" sau "eliberate", redute ale contrainsurgenței slab organizate. Unele au fost invadate din nou de până la două ori, precum Jabalia, azi transformată în ruine.
Israelul va folosi mai degrabă – a subliniat o sursă politică israeliană – modelul orașului Rafah, o zonă pe care trupele nu au părăsit-o niciodată și care este practic pustie. Acolo locuiau aproximativ 200.000 de oameni înainte de invazie, iar forțele armate iau în considerare acum distrugerea ei completă.
Importanța planului este subliniată de numele său: "Carele lui Gideon". Este o referință la liderul militar israelit ghidat de Dumnezeu în relatarea biblică pentru a învinge inamicul.
Cabinetul a aprobat și o altă noutate importantă: un orizont pentru reluarea intrării de alimente, electricitate, medicamente și combustibil în Gaza, pe care Forțele Armate le-au blocat complet de nouă săptămâni. Însă, ajutorul va ajunge greu și printr-un nou plan criticat de "militarizare a ajutorului", la care agențiile Națiunilor Unite refuză să participe.
Planul constă în stabilirea unor puncte de distribuție în zona sub control militar israelian deplin, în sudul Gazei, și implicarea contractorilor privați de securitate și a agențiilor umanitare. Trupele israeliene vor controla cine are acces. Acest mecanism va începe doar după ofensiva terestră și expulzarea masivă a populației spre sud, care ar putea dura săptămâni. Peste două luni de blocaj complet au epuizat deja rezervele agențiilor ONU și au forțat închiderea zecilor de brutării.
Noul mecanism "va împiedica Hamas să preia controlul asupra proviziilor și va distruge capacitatea sa de guvernare", conform unei surse oficiale. Autoritățile israeliene justifică blocajul absolut al Fâșiei cu scopul de a forța Hamas (să predea toate armele și ostaticii, să-și exileze liderii rămași și să accepte ocupația militară permanentă a Gazei) și cu argumentul că fură ajutorul umanitar, ceva ce nu a fost coroborat de niciun organism internațional sau ONG prezent pe teren.
Mecanismul a fost aprobat cu un singur vot împotrivă, cel al unui oficial care susține distrugerea prin bombardamente a depozitelor de alimente din Gaza. Noul șef al Statului Major, Eyal Zamir, care a prezentat planul, a insistat că niciun soldat israelian nu va distribui direct ajutor umanitar.
În acest context, amenințarea utilizării unei forțe sporite deschide, în viziunea guvernului, o "fereastră de oportunitate" pentru a încheia un nou acord cu Hamas pentru eliberarea ostaticilor până la încheierea vizitei în Golful pe care președintele SUA, Donald Trump, o va efectua săptămâna viitoare. Însă retragerea completă a trupelor (pe care Netanyahu a semnat-o în ianuarie și apoi nu a respectat-o) nu mai este pe masă. "În orice acord, temporar sau permanent, Israelul nu se va retrage din zona de securitate" (care reprezintă deja o treime din Fâșie), conform sursei.
În caz contrar, Forțele Armate vor acționa "cu mare intensitate și nu se vor opri până nu își îndeplinesc toate obiectivele", printre care planul atribuit lui Trump de a goli permanent Gaza de populația sa. La ședința cabinetului, liderul israelian a asigurat că continuă "promovarea" planului Trump și menține "contacte pe această temă cu mai multe țări", în fața respingerii inițiale a Iordaniei și Egiptului.
Planul reprezentat de Smotrich vizează și reconstruirea așezărilor evreiești pe care guvernul lui Ariel Sharon le-a dezmembrat în 2005. Netanyahu consideră acea retragere unilaterală o "eroare istorică". Coridoarele militare pe care armata le-a stabilit în Gaza, de la frontieră la coastă, coincid grosso modo cu coloniile evreiești care au existat acolo decenii. Unele au primit același nume.
De când Netanyahu a torpilat armistițiul, trupele sale restrâng teritoriul Gazei până la extreme nemaivăzute. Chiar și cu teritoriul său anterior războiului, Gaza era locul cu cea mai mare densitate a populației din lume. Agenția ONU pentru afaceri umanitare estimează că populația nu mai poate accesa 69% din enclavă. Al Mawasi, zona aglomerată de corturi ale persoanelor strămutate, unde autoritățile i-au îndemnat repetat pe strămutați să se îndrepte și pe care au bombardat-o de zeci de ori de atunci, și-a pierdut calificarea de "zonă umanitară".
Reuniunea cabinetului a început duminică seara și s-a prelungit până spre dimineață. La anunțarea deciziei, Netanyahu a reiterat mantra sa a victoriei "pline și totale" asupra Hamas. Cu trei zile înainte, a stârnit indignarea susținătorilor prioritizării eliberării ostaticilor prin negocieri, afirmând că, deși aceasta era o sarcină "foarte importantă", "obiectivul suprem" era victoria. Forumul care îi reprezintă pe ostatici a deplâns, luni, că guvernul preferă "teritoriile în locul ostaticilor".
Noul plan a avut deja consecințe regionale. Duminică, houthii din Yemen – singurul grup armat care continuă să atace Israelul cu frecvență de la începutul invaziei în Gaza – au cerut companiilor aeriene din întreaga lume să "ia în considerare" intenția lor de a impune de acum un "blocaj aerian complet" asupra Israelului, cu tiruri frecvente împotriva aeroporturilor sale, ca răspuns la decizia de extindere a ofensivei.
Miliția a reușit să depășească apărarea antiaeriană comună a SUA și Israelului, lovind principalul aeroport al țării, Ben Gurion, situat lângă Tel Aviv. Șase persoane au fost rănite, majoritatea ușor, dar peste 15 companii aeriene, precum Iberia, Air Europa, Lufthansa, British Airways, Delta, United Airlines și Wizzair, au anulat zborurile spre Tel Aviv. Spre seară, Netanyahu a avertizat că se vor răzbuna "la timpul cuvenit" nu doar împotriva houthiilor, ci și împotriva Iranului, principalul lor susținător.
