Parlamentul italian a aprobat o lege istorică ce introduce infracțiunea de feminicid în codul penal, prevăzând pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață. Această măsură reprezintă un răspuns ferm la creșterea alarmantă a cazurilor de violență de gen și la presiunea publică intensă.

Noua lege stipulează că orice persoană care ucide o femeie "ca act de ură, discriminare, abuz de putere, control asupra ei, pentru a-i limita libertatea sau în legătură cu refuzul ei de a stabili sau menține o relație afectivă" va fi pasibilă de închisoare pe viață în cele mai grave situații. În cazurile cu circumstanțe atenuante, sentințele vor varia între 15 și 24 de ani de închisoare.

Până acum, legislația italiană considera uciderea femeilor ca o circumstanță agravantă, dar nu o clasifica drept o infracțiune de sine stătătoare. Prin această modificare, feminicidul devine o infracțiune distinctă, intrând în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial al Italiei.

Legea extinde și agravantele și pedepsele pentru infracțiunile de maltratare a femeilor și "pornovenganza" (răzbunare prin pornografie). Adoptarea ei a fost determinată de o serie de cazuri șocante de violență de gen și asasinate ale femeilor de către partenerii sau foștii parteneri, multe dintre victime fiind foarte tinere, evenimente care au profund modificat conștiința socială din țară.

Institutul Național de Statistică (Istat) a înregistrat un feminicid la fiecare trei zile anul trecut, subliniind urgența intervenției legislative. Cazuri precum cel al studentei Giulia Cecchettin, ucisă brutal de fostul ei partener în 2023, au alimentat indignarea publică și au adus dezbaterea despre violența de gen în centrul atenției.

Prim-ministrul Giorgia Meloni a calificat noua lege drept "un semnal important de coeziune politică împotriva barbariei violenței împotriva femeilor". A subliniat, de asemenea, dublarea finanțării pentru centrele și adăposturile de violență, promovarea unei linii de urgență și activități de educație și conștientizare.

În ciuda sprijinului pentru lege, opoziția de centru-stânga a criticat guvernul pentru că se concentrează doar pe aspectul penal al problemei, neglijând cauzele profunde, precum factorii economici și cultural. Un subiect intens dezbătut este introducerea educației sexuale și emoționale obligatorii în școli ca metodă de prevenire a violenței de gen.

Coaliția conservatoare susține că protejează minorii de "activismul ideologic", în timp ce opoziția consideră această abordare "medievală". Secretarul Partidului Democrat, Elly Schlein, a declarat: "Represiunea nu este suficientă fără prevenție, care poate începe doar în școli."

Legea, anunțată inițial de Ziua Internațională a Femeii, a generat dezbateri ample între juriști, mișcări feministe și asociații. Criticii se tem că ar putea fi doar un gest simbolic, concentrat pe sancțiuni, fără a aborda rădăcinile culturale și sociale ale violenței. Susținătorii, în schimb, cred că va spori precizia și eficacitatea acțiunilor publice și va contribui la vizibilizarea dimensiunii structurale a violenței de gen.

În paralel, Italia discută o altă reformă legislativă privind introducerea conceptului de consimțământ în cazurile de violență sexuală, un subiect care se bucură de un larg consens politic, inclusiv între Meloni și Schlein.