Congresul Deputaților din Spania a respins ieri — cu voturile PP, Vox și Junts — înființarea Agenției de Stat pentru Sănătate Publică, a cărei implementare este întârziată de peste 13 ani: Legea Sănătății Publice din 2011 prevedea deja crearea acesteia. Experții sanitari consideră esențial un astfel de organism — care, printre altele, facilitează colectarea datelor și eficientizează luarea deciziilor — având în vedere experiența COVID-19 și riscul unei viitoare pandemii. Dar și pentru a evalua starea de sănătate a populației cu rigoarea necesară într-o democrație avansată și a anticipa orice posibilă amenințare. Guvernul a făcut un prim pas în 2022 pentru a o constitui, dar inițiativa a decăzut din cauza convocării alegerilor în anul următor. A fost reactivată în ianuarie 2024.

După ce Comisia de Sănătate a Congresului a aprobat săptămâna trecută raportul corespunzător, cu sprijinul tuturor grupurilor, cu excepția Vox, totul indica faptul că, în sfârșit, va vedea lumina zilei fără probleme. Cu toate acestea, PP și Junts au respins-o ieri într-o ședință plenară tensionată, din motive care nu au nicio legătură cu sănătatea celor 49 de milioane de spanioli. Astfel, o instituție cu caracter profesional și apolitic — un organism autonom aflat în subordinea Ministerului Sănătății — pe care oamenii de știință o consideră prioritară, va trebui să fie reintrodusă de la zero.

Partidul Popular și foștii membri ai Convergenței au demonstrat din nou că orice mijloace sunt bune pentru a slăbi Guvernul. De data aceasta, pretextul PP pentru a vota împotriva Agenției nu are nicio legătură cu aceasta, ci cu o simplă dispută parlamentară: a fost represalia lor la refuzul Biroului Congresului de a modifica în ultimul moment ordinea de zi și de a amâna dezbaterea legii împotriva risipei alimentare.

Situația este grotescă, nu doar din cauza votului pozitiv anterior al ambelor partide în comisie. Din intervenția deputatei PP care a acționat ca purtător de cuvânt în dezbatere, s-a dedus clar, în ciuda criticilor sale, că intenția inițială a grupului său era să voteze în favoarea propunerii. Iar argumentul Junts pentru a vota împotriva Agenției, alături de Vox și PP, atinge culmea absurdului: purtătorul de cuvânt, Miriam Nogueras, a asigurat că partidul său nu poate sprijini nimic care are legătură cu Spania sau cu o entitate spaniolă. A spus acest lucru pe coridoarele Congresului Spaniol, unde este deputat — din câte se știe, din proprie voință — și cu povara eșecului procesului de independență.

Fragmentarea parlamentară a făcut Camera mai plurală și aceasta este realitatea, dar provoacă dependențe politice absurde, cum ar fi cea pe care Guvernul o are față de Junts. Spania se confruntă cu un moment periculos de degradare a discursului politic, care nu poate decât să adâncească dezinteresul cetățenilor. Și care, în acest caz, pune în pericol cel mai bun răspuns la problemele de sănătate publică din prezent și din viitor.