José Antonio Kast, un avocat de 59 de ani și politician de extremă-dreapta din Chile, a ajuns în al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu un discurs mai moderat decât în campaniile anterioare. Spre deosebire de trecut, Kast evită să se pronunțe public asupra libertăților individuale sau să-și exprime admirația pentru regimul lui Augusto Pinochet (1973-1990). Strategia sa actuală se concentrează pe principalele preocupări ale chilienilor: securitatea, controlul migrației și economia.

Adept al mișcării apostolice Schoenstatt, Kast este căsătorit și are nouă copii. Cariera sa politică se întinde pe trei decenii, cea mai mare parte petrecută ca membru al Uniunii Democrate Independente (UDI), un partid conservator de dreapta fondat de Jaime Guzmán. În 2016, a demisionat din partid, considerând că acesta se îndepărta de principiile sale morale inițiale. Ca independent, a candidat la prezidențialele din 2017, propunând închiderea graniței cu Bolivia pentru a controla traficul de droguri, introducerea unui profesor de religie în toate școlile publice și grațierea celor "întemnițați pe nedrept sau inuman" pentru cazuri de încălcare a drepturilor omului în timpul dictaturii militare. Atunci a obținut 8% din voturi, semnalând un spațiu pentru o dreaptă radicală.

Acest spațiu a luat formă prin Partidul Republican, pe care Kast l-a fondat în 2019. Discursul său promova, printre altele, reducerea statului, abrogarea legii avortului în trei cazuri și eliminarea Ministerului Femeii. Până atunci, poziția sa față de dictatură a început să se modereze. "Nu susțin pe nimeni care a încălcat drepturile omului, fie militar sau nu", a afirmat el. În primul tur a câștigat cu 27,8% din voturi, dar în turul doi a fost învins de stângistul Gabriel Boric, într-un scrutin în care votul feminin și al tinerilor a fost crucial.

Din 2022 până în 2024, Kast a fost președintele unei rețele ultraconservatoare, descrisă de politologul Alfredo Joignant ca fiind "conectată la ecosistemul general al internaționalei reacționare care este la mică distanță de a domina lumea occidentală". A participat, de asemenea, la summituri ale liderilor extremei-drepte globale, cum ar fi convenția Vox din Madrid, unde s-a întâlnit cu Santiago Abascal, Javier Milei, președintele Salvadorului și prim-ministrul Ungariei. Așa cum în trecut s-a întâlnit cu Jair Bolsonaro, anul acesta a făcut la fel cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, la Roma.

Javier Sajuria, directorul centrului de studii Espacio Público, distinge două stiluri de extremă-dreapta: european și american. Primii, asemuind cu Kast, promovează instituționalismul partidului și creșterea graduală, în timp ce americanii sunt "stridenți, obraznici și cu puțin respect pentru formele tradiționale ale politicii", cu un "cult al personalității". Ambele versiuni converg în radicalitatea ideilor, dar nu în cea a mesajelor. Liderii europeni de extremă-dreapta, la fel ca Kast, au apărut din dreapta tradițională, spre deosebire de americani, care vin de obicei din afara sistemului politic.

Spre deosebire de lideri precum Trump sau Bolsonaro, Kast a menținut o traiectorie instituțională. Un exemplu a fost recunoașterea rapidă a înfrângerii electorale în fața lui Boric și felicitarea acestuia. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la respectul său față de instituții dacă ar ajunge la putere. Profesorul Cristóbal Rovira, specialist în fenomenul extremei-drepte, crede că acest respect ar putea fi în pericol. El citează exemplul solicitării lui Kast ca Boric să renunțe la indemnizațiile de fost președinte și afirmația că "Congresul este important, dar nu atât de relevant". Rovira subliniază că drepturile pot fi restrânse prin reglementări executive, fără a trece prin Congres, cum ar fi dificultatea accesului la servicii de avort.

Kast a reiterat că, deși nu se pronunță public asupra libertăților individuale, nu și-a schimbat opinia: "Sunt un om de convingeri, apăr viața de la concepție până la moartea naturală". În cazul în care dreapta ar obține majoritate parlamentară, ar exista presiuni din partea susținătorilor săi. Într-un astfel de scenariu, Kast ar trebui să negocieze cu dreapta tradițională și dreapta libertariană. Experții subliniază că abilitatea sa de a ajunge la acorduri nu este una dintre calitățile sale, fapt demonstrat de eșecul celei de-a doua încercări de a elabora o nouă Constituție în Chile, pe care partidul său a condus-o în 2023.