Președintele Curții Constituționale (CC) a Spaniei, Cándido Conde-Pumpido, a declarat că instanța va avea nevoie de „destul de multe luni” pentru a soluționa în totalitate contestațiile depuse împotriva controversatei legi a amnistiei. După ce a fost pronunțată sentința privind cea mai importantă contestație, cea depusă de Partidul Popular (PP), prioritatea se va schimba, fiind acordată cererilor de protecție (amparo) depuse de liderii mișcării separatiste catalane 'procés', inclusiv Carles Puigdemont și Oriol Junqueras.

În ceea ce privește cererea lui Puigdemont, Conde-Pumpido a precizat că nu va mai fi posibilă soluționarea acesteia înainte de sfârșitul anului. Motivul este cererea de recuzare pe care Puigdemont a prezentat-o cu doar 24 de ore înainte ca contestația sa să fie admisă, ceea ce va provoca o întârziere de aproximativ o lună. Astfel, decizia Curții este așteptată între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie a anului viitor.

În plus, Conde-Pumpido a explicat că la Curtea Constituțională rămân numeroase recursuri depuse de comunitățile autonome guvernate de PP, ceea ce înseamnă că este posibil ca nu toate sentințele să fie pronunțate înainte de vară. Pentru a eficientiza procesul, la următoarea sesiune plenară a Curții va fi soluționată contestația din partea comunității autonome Aragon, alături de o chestiune de neconstituționalitate ridicată de Curtea Supremă.

El a făcut distincția între „controlul abstract de constituționalitate” al legii amnistiei (realizat prin soluționarea recursului PP) și cererile de protecție ale liderilor 'procés'. În cazul ultimelor, se discută modul în care Curtea Supremă a aplicat legea, considerând că aceasta nu include și infracțiunea de deturnare de fonduri (malversación).

„Sincer, deși au existat multe polemici pe acest subiect, mă surprinde ideea că Spania ar fi singura țară din Uniunea Europeană al cărei Parlament nu ar putea adopta o lege a amnistiei”, a adăugat Conde-Pumpido. El a subliniat că toate statele membre UE fie au amnistia prevăzută în Constituție (precum Franța, Italia sau Portugalia), fie, dacă nu o au (ca Germania), consideră că Parlamentul este abilitat să adopte astfel de legi, Germania având deja cel puțin patru legi de amnistie aprobate. De altfel, dreptul european face referire la amnistie în repetate rânduri.

Conde-Pumpido a criticat și faptul că, pe lângă principalul partid de opoziție, „în mod surprinzător, pentru prima dată în 45 de ani”, toate comunitățile autonome conduse de Partidul Popular au reiterat același recurs. Prin urmare, Curtea trebuie să le soluționeze pe rând, „încetul cu încetul”, pe parcursul a „destul de multe luni”.

Referindu-se la polemicile generate de lege și la atacurile primite, președintele CC a apărat ferm independența instanței și a condamnat descalificările din mediul politic. El a avertizat că „cel care descalifică Curtea Constituțională din politică se descalifică pe sine”, deoarece magistrații sunt aleși de toate puterile statului. El a denunțat, de asemenea, o dublă măsură: în timp ce este gravă criticarea puterii judiciare în general, există o „libertate totală de a insulta Curtea Constituțională”.

Conde-Pumpido a legat această situație de clima de încordare politică din Spania, care a dus la o creștere considerabilă a conflictelor. Anul trecut, numărul conflictelor între instituțiile statului a crescut cu 24%. Președintele CC a cerut încetarea acestor situații, militând pentru respect reciproc între instituții și componentele lor, și a condamnat faptul că instanța a fost numită chiar „cancerul democrației”.