Utilizarea canabisului în scopuri terapeutice reprezintă un domeniu complex și intens dezbătut. Pe de o parte, există beneficii documentate în tratarea unor afecțiuni precum scleroza multiplă, epilepsia sau durerea cronică. Pe de altă parte, specialiștii avertizează asupra riscurilor semnificative, incluzând dependența și banalizarea consumului recreativ.

Comunitatea științifică se confruntă cu o provocare majoră în delimitarea clară a beneficiilor și riscurilor. Un studiu recent publicat în revista Jama a concluzionat că dovezile privind eficacitatea canabisului și a derivaților săi în majoritatea indicațiilor medicale propuse sunt „insuficiente”. Cu toate acestea, progrese au fost observate în anumite domenii, cum ar fi epilepsia și scleroza multiplă, dar cu mențiunea riscurilor de dependență.

La nivel global, există o presiune crescută pentru legiferarea și reglementarea canabisului terapeutic. Aproximativ douăzeci de țări au legalizat deja utilizarea acestuia în scopuri medicale. Spania a făcut un pas important în acest sens acum câteva luni, aprobând o reglementare ce permite utilizarea sub prescripție medicală, deși detalii suplimentare sunt așteptate.

Totuși, entuziasmul din industrie și din rândul publicului este temperat de realitatea științifică. Multe studii sunt considerate de calitate scăzută din cauza eșantioanelor mici, duratei scurte a tratamentelor și variației în formulările canabinoide. Canabisul este, de fapt, un amestec de peste o sută de molecule, cu acțiuni diverse și sinergii complexe, ceea ce face dificilă standardizarea și evaluarea efectelor.

„Situația nu este alb-negru. Nu este nici panaceu, nici dezastru. Canabinoizii terapeutici pot fi medicamente utile și au beneficiile lor, dar și riscuri. Și nu sunt pentru toată lumea”, a subliniat Marta Torrens, psihiatru specializat în adicții.

Cei mai studiați canabinoizi sunt THC (cu proprietăți psihoactive) și CBD. Ambele influențează eliberarea de mesageri chimici în creier, afectând durerea, starea de spirit, somnul și memoria. Obiectivul este de a disocia efectul psihoactiv de cel terapeutic și de a potența acest ultim. Dar acest drum este plin de riscuri nedorite. Experții, precum șefa Unității de Conduită Adictive din Barcelona, amintesc că efectele nocive ale consumului tradițional de canabis sunt bine cunoscute, incluzând riscul crescut de schizofrenie la persoanele predispuse, simptome depresive, atacuri de panică și probleme cardiovasculare.

Eficacitatea terapeutică este limitată. Anumite molecule pot fi utile în tulburările de neurodezvoltare sau pentru ameliorarea durerii, dar rolul lor anxiolitic este încă discutabil, putând chiar provoca atacuri de panică la anumite doze. Există deja medicamente pe bază de canabinoizi aprobate pentru greața și vărsăturile induse de chimioterapie, stimularea apetitului la pacienții cu HIV, epilepsiile rare la copii și spasticitatea musculară în scleroza multiplă, precum și pentru durerea neuropatică rezistentă la alte tratamente.

Totuși, dovezile științifice sunt șubrede pentru tratarea durerii oncologice, insomniei sau demenței. De asemenea, canabisul medicinal nu este recomandat pentru tulburările psihiatrice. Kevin Hill, autor al unei revizuiri științifice, a declarat: „Dovezile de până acum sunt destul de clare: canabisul medicinal nu este un tratament eficient pentru majoritatea tulburărilor mentale. De fapt, agravează multe probleme psihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia”.

Este crucial să se facă distincție între preparatele farmaceutice pe bază de canabinoizi, reglementate strict, și produsele vândute în magazine specializate, care nu respectă aceleași standarde. O formulare farmaceutică cu doză controlată nu este echivalentă cu fumatul unui „joint”. Experții subliniază că potenta canabisului stradal este în creștere, amplificând riscul de dependență și de tulburări mentale.

Pentru o utilizare responsabilă a canabisului terapeutic, este esențial un control farmaceutic riguros, prescripție medicală și supraveghere sanitară constantă. Acest lucru ajută la identificarea și excluderea populațiilor de risc (femei însărcinate, persoane cu antecedente psihiatrice) și la monitorizarea efectelor secundare și a interacțiunilor medicamentoase.

Amenințarea dependenței este reală; o metaanaliză a indicat că 29% dintre utilizatorii de canabis în scop medical au dezvoltat tulburări de consum. Există, de asemenea, temerea că extinderea utilizării terapeutice ar putea banaliza consumul de droguri recreative. Președinta Societății Spaniole de Psihiatrie, Marina Díaz Marsá, și-a exprimat îngrijorarea că noua legislație din Spania ar putea „incomoda consecințele psihiatrice ale consumului recreativ de canabis” și a cerut campanii de conștientizare privind riscurile acestuia, în special pentru tineri.