Președintele francez Emmanuel Macron explorează ideea organizării unui amplu referendum național ca o posibilă strategie de a dinamiza a doua parte a mandatului său. Această acțiune vine în contextul "sindromului de sfârșit de mandat", o teorie conform căreia autoritatea unui președinte care nu mai candidează scade la jumătatea celui de-al doilea termen, sindrom care l-a afectat în mod special pe Macron.

După tentativa eșuată de dizolvare a Adunării Naționale din iunie, care a condus la pierderea majorității parlamentare și la ascensiunea extremei drepte, precum și dificultățile întâmpinate în formarea unui guvern stabil, Macron dorește să recâștige controlul asupra agendei politice franceze. O ușoară creștere a popularității sale, atribuită, printre altele, rolului său în procesul de căutare a păcii în Ucraina, îi oferă un nou prilej de a se concentra pe politica internă.

Un moment crucial pentru posibila anunțare a planurilor referitoare la referendum ar putea fi interviul amplu de două ore pe care președintele îl va acorda marți seară la televiziunea publică. El urmează să discute o serie de subiecte naționale esențiale: pensii, securitate, imigrație, tineret și o posibilă lege privind eutanasia. Speculațiile indică faptul că intențiile legate de referendum ar putea fi dezvăluite cu această ocazie.

Palatul Élysée nu a infirmat informațiile apărute în ultimele săptămâni despre un posibil referendum, sau chiar despre mai multe întrebări incluse într-o singură consultare populară, programată posibil pentru luna septembrie. Printre temele luate în considerare se numără aspecte legate de muncă, o lege privind sfârșitul vieții (care ar putea concura cu lucrările parlamentare deja începute), protecția socială, organizarea teritorială sau relația copiilor cu ecranele și rețelele sociale. Cel mai controversat și decisiv subiect, conform analiștilor, ar fi imigrația.

Articolul 11 din Constituția franceză permite președintelui să consulte populația prin referendum, dar domeniul său de aplicare este destul de limitat. În același timp, apropiații președintelui se tem că referendumurile reprezintă o armă cu două tăișuri. Pe de o parte, ele i-ar putea permite să câștige timp și să implementeze reforme fără a afecta popularitatea sa deja șubredă, dar pe de altă parte, ar putea suferi o înfrângere semnificativă. Ultimul referendum național major în Franța a avut loc acum 20 de ani, privind Constituția Europeană, iar votul "nu" a dus la demisia guvernului de atunci.

Interviul de marți și agenda încărcată a președintelui din această săptămână, care include vizite în țară, subliniază dorința sa de a reveni în forță pe scena politică internă. Totuși, problema fundamentală rămâne: mișcarea macronistă nu are o majoritate clară în Parlament și depinde de sprijinul fluctuant al diferitelor forțe politice. În acest context, mulți cred că un referendum ar fi o modalitate de a câștiga timp și de a distrage atenția de la o posibilă schimbare a prim-ministrului sau de la impasul politic.